Raportul de observare al Promo-LEX privind alegerile prezidențiale din 1 noiembrie

Misiunea de Observare Promo-LEX a lansat astăzi Raportul Nr.2 de observare a alegerilor pentru funcția de Președinte al Republicii Moldova din 1 noiembrie 2020, Raportul conține constatările, concluziile și recomandările Misiunii colectate de observatori în perioada 26 august – 15 septembrie 2020, informează OFICIAL.

„Printre principalele observații se numără creșterea neuniformă a numărului de alegători, inegalitatea de șanse pentru potențialii concurenți electorali dar și categorii de alegători, cheltuieli neraportate în valoare de cel puțin 735 021 de lei, dar și asumarea de către concurenți a meritelor pentru activități efectuate pe bani publici”, au comunicat reprezentanții Misiunii.

În opinia Promo-LEX, cadrul legal existent nu conține prevederi precise și suficiente care ar asigura egalitatea de șanse pentru toți concurenții la scrutinul prezidențial, în special în condițiile participării și a Președintelui actual.

„Contrar interpretărilor neîntemeiate și excesive ale CEC, Promo-LEX consideră că, calitatea de concurent electoral o au și partidele politice și blocurile electorale care au desemnat candidați în alegerile prezidențiale. De asemenea, suntem de părere că, în lipsa prevederilor legale exprese, partidele politice în calitate de persoane juridice, pot transfera pe contul „Fond electoral” mijloace financiare în limita a 12 salarii medii pe economie pentru anul 2020. Considerăm că interpretările la același capitol utilizate de CEC la scrutinele precedente, prin care au fost acceptate donații din partea partidelor peste plafonul maxim stabilit pentru persoanele juridice, ar putea să fie aplicată în mod corespunzător și alegerilor prezidențiale, altfel ridică suspiciuni de inconsecvență din partea instituției”, mai comunică Promo-LEX.

Totodată, Misiunea subliniază că în cazul a cel puțin doi candidați independenți desemnați, Igor Dodon și Alexandr Kalinin, observatorii au raportat activități cu suportul partidelor politice.

De către observatori au fost raportate cel puțin 8 cazuri considerate a fi asumarea meritelor pentru activități efectuate pe bani publici. Dintre acestea, în patru cazuri este vorba de PSRM, iar în celelalte patru – de PPȘ.

Observatorii au constatat, de asemenea, două cazuri în care a fost utilizată imaginea persoanelor oficiale străine, cu referire la candidații desemnați Maia Sandu (PAS) și Igor Dodon (CI).

„Rezultatele observării indică și asupra riscului de utilizare a resurselor administrative de către șeful statului, care este și candidat în alegeri”, comunică Promo-LEX.

„Suplimentar, atragem atenția la obligația legală a CEC de a analiza fraudele electorale, inclusiv cele presupuse şi luarea măsurilor pentru prevenirea lor”, spune observatorii.

Totodată, Misiunea declară că în baza informațiilor raportate de către monitori, au fost identificate cel puțin două cazuri în care concurenții electorali au generat mesaje discriminatorii sau alte forme de intoleranță în spațiul public. În toate aceste cazuri este vorba despre Renato Usatîi (PN).

De asemenea, au fost raportate cel puțin 9 cazuri în care candidații desemnați au fost afectați de discursul de ură sau instigare la discriminare. Astfel, în 4 cazuri a fost vizat Igor Dodon (CI), în 3 cazuri a fost vizată Maia Sandu (PAS) și într-un caz au fost vizați Andrei Năstase (PPDA) și Renato Usatîi (PN).

Criteriile care au stat la baza mesajelor de ură și instigare la discriminare au fost: dizabilitate, sex/gen, sănătate, vârsta, activitatea profesională și apartenența politică.

Mihaela Conovali