Proiect de lege! PCRM cere modificarea Constituției

Fracţiunea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova a elaborat un proiect de lege care prevede modificarea Constituţiei, potrivit unui comunicat de presă. 

Iată proiectul de lege propus: 

„PROIECT

LEGE
pentru modificarea articolului 140 din Constituţia Republicii Moldova

Parlamentul adoptă prezenta lege constituţională.
Art.I. – Articolul 140 alin.(2) din Constituţia Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1 din 12.08.1994) se modifică după cum urmează:

Alineatul (2) va avea următorul cuprins: ”(2) Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive după aprobarea lor de către Parlamentul Republicii Moldova cu votul a 2/3 din numărul deputaţilor aleşi.”

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI

NOTA INFORMATIVĂ

Înaintarea prezentei iniţiative legislative rezidă din faptul că în ultimii ani suntem martori la faptul cum Curtea Constituţională a Republicii Moldova vădit îşi depăşeşte atribuţiile. Magistraţii Curţii ne impun prea des regulile lor după care să trăim, reguli de comportament pentru subiecţii de drept constituţional şi asta în timp ce, Curtea Constituţională este în drept doar să se expună asupra constituţionalităţii, nu să modifice Constituţia.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens este Hotărîrea Curţii Constituţionale din 4 martie 2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova, prin care a fost declarată neconstituţională modalitatea de alegere a şefului statului de către Parlament, care a dat naştere pentru noi sfidări ale legislaţiei.

Decizia de revenire la alegerea Preşedintelui prin vot direct putea fi luată de către Parlament, organul care este în drept să modifice Constituţia. Însă, depăşindu-şi atribuţiile, Curtea Constituţională a declarat neconstituţional modul de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova de către Parlament şi reforma din anul 2000 în acest sens. Potrivit judecătorilor Curţii Constituţionale, în anul 2000 au fost încălcate mai multe proceduri de revizuire a Constituţiei de către deputaţi. Astfel, dreptul legislatorilor de a alege şeful statului a fost anulat şi s-a anunţat revenirea la procedura existentă de până în anul 2000, adică la alegerea Preşedintelui prin vot direct.

Totodată, Curtea Constituţională a introdus o normă inexistentă până în anul 2000, anunţând că la funcţia de Preşedinte al Moldovei vor putea candida doar persoanele care au împlinit vârsta de 40 de ani (norma constituţională precedentă prevedea vîrsta de 35 de ani).

Decizia Curţii Constituţionale a trezit indignarea mai multor forţe politice, a experţilor constituţionalişti şi a reprezentanţilor societăţii civile. Iar unul din foştii preşedinşi ai Curții Constituționale, chiar a numit-o halucinantă, menționând că ”Curtea Constituțională și-a depășit atribuțiile”, atunci când și-a permis, substituind Parlamentul, să modifice Constituția. În opinia lui ”Curtea Constituțională a creat un precedent periculos, de pe urma căruia toți vom avea de pierdut”.

Și Secretarul Comisiei de la Veneţia, Thomas Markert a comentat, într-un interviu pentru presă, decizia Curţii Constituţionale a Moldovei din 4 martie prin care a fost anulat dreptul Parlamentului de a alege Președintele țării pe motiv că 16 ani în urmă s-ar fi comis o modificare anticonstituțională.

Dl Market a opinat că: ”Este o decizie cu implicații profunde și de anvergură. Să anulezi, după 16 ani, un amendament constituțional, spunând că a violat procedura constituțională, ridică probleme importante, cum ar fi, de exemplu, legitimitatea instituțiilor statului în toată această perioadă. De aceea trebuie avută mare grijă când se ia o astfel de decizie”, a declarat Thomas Markert.

„Cred că ar fi fost dezastruos pentru Curte să spună că toți Președinții moldoveni din 2000 și până acum, nu au avut legitimitate. Curtea nu poate merge atât de departe. Oricum, și această chestiune arată încă o dată ce implicații majore poate avea o astfel de decizie care se ia după o perioadă atât de lungă de timp”, a mai menționat oficialul.

O vădită depășire a atribuțiilor Curții Constituționale se remarcă și în cazul Hotărîrii nr.36 din 05.12.2013 privind interpretarea articolului 13, alin.(1) din Constituție în corelație cu preambulul Constituției și Declarația de Independență a Republicii Moldova.

Reieșind din cele expuse, se propune modificarea alin.(2) al art.140 din Constituția RM pentru a se stabili că Hotărîrile Curţii Constituţionale sînt definitive după aprobarea lor de către Parlamentul Republicii Moldova.

Considerăm că chiar dacă dispune de independență în exercitarea atribuțiilor, Curtea Constituțională este un organ de jurisdicție cu impact major politic. De aceea, conform principiului separării puterilor, pentru a asigura sistemul de contraponderi și contragreutăți care stă la baza principiului enunțat mai sus, propunem controlul parlamentar în acest sens.

De exemplu, Constituția Finlandei prevede dreptul Parlamentului de a institui o Comisie parlamentară constituțională care are competența de a se expune asupra constituționalității sau neconstituționalității actelor legislative, a altor chestiuni ce parvin spre examinare în această Comisie, precum și referitor corespunderea actelor legislative tratatelor internaționale cu privire la drepturile omului (art.74 din Constituția Finlandei)”.

Mihaela Rotari