Președinta Adunării Naționale a Franței în Parlamentul R. Moldova: Avem niște legături vechi și, în același timp, actuale între cele două țări ale noastre, istoria fortificând prezentul nostru

Președinta Adunării Naționale a Franței, Yaël Braun-Pivet, a ținut un discrus în fața plenului Parlamentului Republicii Moldova, informează OFICIAL.

Oficialul a vorbit despre prietenia dintre Republica Moldova și Franța.

„Pentru mine este o mare onoare să iau cuvântul în fața dumneavoastră, însoțită de delegația pe care o conduc: Michel Herbillon, Vicepreședintele Comisiei afaceri externe, Delphine Lingemann, Președinta Grupului de prietenie Franța-Moldova, și Anne Genetet, deputata din partea francezilor stabiliți peste hotare.

Este o mare onoare să aduc Moldovei și reprezentanților săi mesajul de prietenie din partea Franței: o prietenie lungă și nestrămutată, o prietenie care capătă astăzi culori europene.

Și cu siguranță nu e o coincidență faptul că, pe lângă aceasta, un francez, Gustave Eiffel, a fost acel care a terminat construcția unui pod emblematic, acel celebru „turn Eiffel culcat” care poartă glorie Unghenilor.

Construirea podurilor între națiuni, apropierea culturilor și civilizațiilor este misiunea noastră primordială: noi -legiuitorii, noi – reprezentanții poporului, noi – democrații, știm că pacea și prosperitatea sunt cele mai prețioase beneficii pe care le putem aduce concetățenilor noștri.

Gustave Eiffel așa a sfătuit noile generații: „Oricare ar fi domeniul vostru de activitate pe care îl alegeți în viață, străduiți-vă să atingeți un progres oricât de mic. Veți contribui astfel la binele general.

Pentru Republica Moldova, această căutare a progresului și a dezvoltării are un scop – Europa, deoarece cu puțin peste un an în urmă, Consiliul European i-a recunoscut, pe 23 iunie 2022, statutul de „țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană””, a spus Președinta Adunării Naționale a Franței.

De asemenea, ea s-a referit la parcursul european al țării noastre.

„Da, Republica Moldova se modernizează, se transformă, se pregătește să intre în Uniunea Europeană, iar Franța salută eforturile sale: cele pe care le-a realizat deja și cele pe care trebuie să le întreprindă pentru implementarea celor nouă recomandări ale Comisiei Europene. Evaluarea verbală recentă, din partea Comisiei, a progreselor realizate de țara dumneavoastră este, de asemenea, foarte pozitivă și eu mă bucur de acest fapt. Nu am nicio îndoială că, pe calea spre aderare, reuniunea din octombrie a acestui an va fi onorată.

Menirea Parlamentului este de a vota reformele majore care transformă o țară adaptându-și structurile la momentul prezentului: acest lucru nu este simplu, am o experiență în acest sens, dar nimic nu înlocuiește dezbaterea parlamentară, cu tot ceea ce presupune schimbarea, ascultarea, căutarea unui bun compromis în interesul suprem al comunității.

Europa este exigentă, sunt conștientă de aceasta, dar aș dori să afirm aici că, în realitate, acesta est un lucru bun. Spun aceasta, având în vedere toată calea parcursă de țara dumneavoastră, precum și etapele care urmează a fi depășite.

Independența justiției este o exigență legitimă într-un stat democratic modern și merge mână în mână cu lupta împotriva corupției și demontarea crimei organizate. Consolidarea concurenței, eficientizând organele de reglementare a piețelor reprezintă o necesitate în Europa de astăzi și în acest domeniu a fost înregistrat un progres considerabil.

Acesta trebuie continuat, la fel cum trebuie să continuăm să reformăm administrarea și managementul finanțelor publice. Participarea societății civile este, de asemenea, un criteriu de evaluare și știu că acesta evoluționează.

În sfârșit și mai presus de toate, țara dumneavoastră s-a angajat cu fermitate să protejeze drepturile omului, ceea ce este un lucru absolut: datoria noastră de parlamentari constă, în primul rând, în garantarea eficacității acestora, prin legiferarea și monitorizarea activității executivului.

Pentru că trebuie să fim mereu conștienți că Europa nu este doar o mare piață cu multiple oportunități comerciale: este un proiect al civilizației care se bazează pe respectul pentru ființa umană și lege.

Nu opun aspectele economice aspectelor legale, acestea merg împreună, deoarece Uniunea Europeană își trage prosperitatea dintr-un anumit număr de garanții politice care ne asigură această stabilitate, această securitate, fără de care nu se poate edifica nimic durabil. Dimpotrivă, spre est, vedem la ce rătăciri conduc arbitrarul și lipsa contraputerilor.

Aderarea la Uniunea Europeană nu înseamnă, deci, oferirea răspunsurilor la un oarecare chestionar birocratic, ci dimpotrivă, mai profund, înseamnă împărtășirea cu celelalte popoare ale continentului a unui set de valori fundamentale, respectate chiar de Statul însuși. Este calea pe care a ales-o țara dumneavoastră, beneficiile căreia încep a fi resimțite.

Cu simțul ospitalității care este recunoscut la poporul moldav, ați fost gazde minunate, pe 1 iunie curent, pentru un număr de 46 de șefi de stat și de guvern, în cadrul Summitului Comunității Politice Europene, la inițiativa Președintelui Franței, Emmanuel Macron și a Președintei Republicii Moldova, Maia Sandu. În acea zi, Chișinăul a fost capitala Europei, iar liderii continentali știu acum că pot conta pe Moldova, pe poporul moldovenesc și pe reprezentanții acestuia, în vederea edificării acestei mari democrații europene, singura care ne va feri de tragedii și războaie.

Pentru că, evident, Moldova face parte din marea familie europeană. Țara dumneavoastră își are locul în Europa, este sortită să se alăture Franței în Uniune și vă asigur că vă voi sprijini pe această cale.

Avem atâtea lucruri în comun! O afinitate lingvistică, mai întâi de toate: încă din vremea îndepărtată a Imperiului Roman, cele două limbi surori au aceeași bază latină. Suntem predestinați să ne înțelegem. Numeroși tineri moldoveni învață franceza și o vorbesc cu o ușurință remarcabilă.

Drept dovadă ne servesc premiile câștigate la concursuri și alte olimpiade ale Francofoniei, precum și succesul claselor bilingve și al secțiunilor francofone instituite de universitățile moldovenești. Cunosc și rolul important pe care îl are Alianța Franceză din Moldova și birourile sale regionale.

Întruchiparea acestei francofonii moldave este și Viceprim-ministrul, Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu. Recent, am avut plăcerea să ne întâlnim la Paris, cu ocazia unui simpozion privind „Relația franco-moldavă în centrul provocărilor europene”, organizat de Delphine Lingemann, care prezidează grupul nostru parlamentar de prietenie”.

Totodată, ea a menționat și că Republica Moldova, este membră a Organizației Internaționale a Francofoniei din 1996 și este, astfel, membră a Adunării Parlamentare a Francofoniei.

„Dar fondul latin care unește cele două culturi ale noastre nu se limitează la aspectele lingvistice. De pe timpurile Romei antice avem, de asemenea, și conceptul cetățeniei, care conferă drepturi și obligații unei persoane, oricare ar fi originile sale, oricare ar fi confesiunea sa. Cetățeanul este ancorat în orașul său, ancorat în țara sa, prin păstrarea acestei părți a universalului care stă la baza drepturilor omului și a democrației.

În acest sens, aș dori să salut generozitatea cu care atât autoritățile, cât și poporul moldav a primit atât de mulți refugiați ucraineni, care au găsit la voi nu doar adăpost, ci și speranță.

Cetățenia, în zilele noastre, se îmbină cu femininul și vreau să vă mărturisesc satisfacția mea când, în februarie curent, un juriu de jurnaliști întrunit la președinția Adunării Naționale Franceze a decis să acorde Președintei țării dumneavoastră, Maia Sandu, „Premiul Personalitatea Europeană a Anului 2022”.

Anterior, am avut plăcerea să mă întâlnesc cu doamna Președintă în Franța, pe 21 noiembrie anul trecut, în cadrul unei întrevederi bilaterale, cu ocazia participării dumneaei la reuniunea ministerială a Platformei internaționale de sprijin pentru Moldova, organizată la Paris. În calitate de primă femeie președintă a Adunării Naționale a Franței, mă bucur că cele două popoare ale noastre au luat tot ce e mai bun din patrimoniul nostru latin, păstrând în muzee patriarhatul antic. Parlamentul dumneavoastră este, de asemenea, foarte feminizat: cu 40% de deputate, acesta depășește chiar puțin forul pe care am onoarea să îl prezidez în Franța.

Printre lucrurile care ne unesc, îmi permiteți să evoc și vinul? Cu soluri viticole, Moldova și Franța stăpânesc la cel mai înalt nivel această artă subtilă de a transforma soarele în plăcere, iar pe dealurile voastre renumite știu că au răsărit soiurile franceze de struguri: muscat, merlot, chardonnay, riesling, malbec, pinot noir, sauvignon blanc și cabernet sauvignon, care se coc în armonie cu feteasca albă sau neagră din vechea Basarabie. Și mă bucur că am descoperit, în câteva ore, pivnițele impozante de la Mileştii Mici, care se numără printre cele mai mari din lume.

Deci, vinul reprezintă schimb, o anumită cultură a conviețuirii și a solidarității prin care nu vom avea nicio dificultate în a ne pecetlui prietenia. Iar contextul geopolitic nu face decât să consolideze această legătură de simpatie între cele două popoare ale noastre.

Fiind o națiune cu rădăcini adânci, dar un stat tânăr, Republica Moldova face față numeroaselor provocări, exacerbate de războiul din Ucraina.

Într-adevăr, de luni de zile, un conflict absurd și anacronic a însângerat vecinul vostru apropiat. Încălcând dreptul internațional, trupele rusești au intrat pe teritoriul unui stat recunoscut, membru al Organizației Națiunilor Unite și al Consiliului Europei. Sate răvășite, persoane strămutate, suferință, destabilizare, haos – iată bilanțul acestei nebunii. Ucraina rezistă cu toate forțele sale la această agresiune condamnată de toate țările membre ale Uniunii Europene și NATO. Obiectivul nostru este și rămâne de a pune capăt acestui conflict sângeros.

La crimele de război, la amenințările la adresa securității nucleare mondiale, se adaugă și criza ecologică și umanitară cauzată de distrugerea barajului de la Kahovka. Evenimentele recente care au avut loc în Rusia nu pot să nu stârnească îngrijorări: acestea mărturisesc riscuri de instabilitate cu consecințe alarmante pentru întreaga lume și, în acest context de mare incertitudine, se cere cea mai mare vigilență.

În prezența unor astfel de pericole, țara dumneavoastră reprezintă un spațiu avansat al democrației și al legii și doresc să îmi exprim admirația și sprijinul meu.

Ca și Ucraina, Republica Moldova a văzut forțele separatiste în acțiune, având un conflict latent pe teritoriul său. În pofida presiunilor și a amenințărilor, în pofida șantajului și a acțiunilor de dezinformare, țara dumneavoastră a menținut cursul, apărând atât democrația în curs de dezvoltare, cât și suveranitatea sa. Nu sunteți singuri în această luptă!

Puteți conta pe sprijinul nostru, așa cum demonstrează lansarea recentă de către Uniunea Europeană, în cadrul politicii de securitate și de apărare comună, a misiunii civile EUPM (Misiunea de Parteneriat a Uniunii Europene) pentru a vă ajuta în combaterea amenințărilor hibride și a dezinformării.

Franța, care a fost una dintre primele țări ce a deschis, în 1992, o ambasadă la Chișinău, își reafirmă prin vocea mea sprijinul neclintit pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova.

Avem niște legături vechi și, în același timp, actuale între cele două țări ale noastre, istoria fortificând prezentul nostru. Și tocmai pentru a întări aceste legături mi-am dorit să vin să vă cunosc.

Diplomația parlamentară există dacă credem în ea și, în ce mă privește, cred mult în ea. Grupurile noastre de prietenie sunt foarte active. Domnule Președinte Igor Grosu, îmi doresc să semnăm un Memorandum de Înțelegere la nivel interparlamentar între forurile noastre legislative, așa cum am semnat un astfel de memorandum anul trecut cu Rada ucraineană.

Prin acest acord, am putea să anticipăm astfel partea pe care o va lua Adunarea Națională a Franței în proiectul de înfrățire europeană care urmează a fi lansat în septembrie curent, în favoarea Parlamentului moldav.

Prin crearea de legături dintre Parlamente, prin organizarea de întâlniri între omologi, consolidăm democrația și o promovăm dincolo de frontiere.

Cel mai renumit fost ministru francez al justiției, Robert Badinter, care a abolit, în 1981, pedeapsa cu moartea în Franța, este fecior și nepot al unor refugiați din Basarabia – tatăl său a studiat la liceul din Chișinău, unde a descoperit operele lui Victor Hugo, și a fost firesc ca, fugind din calea pogromurilor, să aleagă Franța.

Am avut ocazia să-l cunosc pe Robert Badinter. Dumnealui, de asemenea, îl admiră pe Victor Hugo, poetul, umanistul, dar și deputatul vizionar care declara acum un secol și jumătate următoarele:

„Să punem capăt imperiilor ucigătoare. Să punem botniță fanatismului și despotismului. […] Republica Europa, Federația continentală, nu există altă realitate politică decât aceasta. Acest fapt este dovedit prin raționament, dar și prin evenimente.”

În acest spirit, sunt fericită că am putut să vă transmit salutul prietenesc și sprijinul fidel din partea Franței, sora dumneavoastră latină și europeană, prietena dumneavoastră pentru totdeauna.

Trăiască prietenia franco-moldavă! Trăiască Republica Moldova în Europa!”, a mai spus oficialul.