Platforma Reîntregirii Naționale a desfășurat ședința ordinară a Consiliului de coordonare. Ce s-a discutat?!

Platforma Reîntregirii Naționale (PRN) a desfășurat ședința ordinară a Consiliului de coordonare, în cadrul căreia au fost analizate evoluțiile recente ale situației politice, identitare și de securitate, precum și stadiul implementării deciziilor adoptate la Masa rotundă organizată de PRN cu prilejul Zilei Naționale a României – 1 decembrie, informează OFICIAL. 

Un punct central al ședinței l-a constituit examinarea Declarației comune adoptate la Masa rotundă dedicată Zilei Naționale a României, convocată de Platforma Reîntregirii Naționale, continuatoare a Mișcării de Eliberare Națională și a Renașterii Românești – forțe care au avut un rol decisiv în obținerea Independenței Republicii Moldova față de imperiul rus. Declarația este adresată Președintelui României, Nicușor Dan, și Președintelui Republicii Moldova, Maiei Sandu, și exprimă îngrijorarea profundă față de riscurile majore care amenință prezentul și viitorul statului Republica Moldova.

Participanții au constatat că Federația Rusă continuă să promoveze, prin rețelele sale de influență și grupuri colaboraționiste interne, ideologia moldovenismului stalinist, anti-românesc și anti-european, cu scopul de a bloca revenirea firească a românilor de la est de Prut în spațiul lor național. A fost subliniat faptul că această ideologie a fost deja demontată fără echivoc prin Declarația de Independență a Republicii Moldova din 27 august 1991. Totodată, s-a evidențiat că deficiențele politicilor identitare ale statului mențin vulnerabilitatea strategică a Republicii Moldova, expunând-o riscurilor unui război hibrid de amploare, depopulării accelerate, degradării nivelului de trai și dependenței economice cronice de asistență externă.

În acest context, Declarația comună solicită conducerii politice de la București și Chișinău inițierea urgentă a unor acțiuni strategice decisive: adoptarea unui act legislativ de recunoaștere a caracterului identitar românesc al Republicii Moldova; elaborarea și asumarea unui Tratat de Frățietate și Relații Speciale între cele două state românești, ridicat la rang de Proiect de Țară; precum și instituirea, la București și Chișinău, a unui Minister al Reîntregirii Naționale, responsabil de coordonarea procesului de apropiere ireversibilă dintre cele două state.

Consiliul de coordonare al PRN a decis, de asemenea, inițierea elaborării unui proiect de act legislativ privind recunoașterea identității românești a Republicii Moldova și a majorității populației sale, proiect ce urmează a fi propus deputaților Partidului Acțiune și Solidaritate ca inițiativă legislativă, în conformitate cu angajamentele asumate în Declarația comună PAS–BUN din campania electorală parlamentară.

În final, membrii Consiliului au discutat perspectiva extinderii Platformei Reîntregirii Naționale prin aderarea unor noi entități civice și partide politice de orientare unionistă, cu scopul consolidării frontului civic și politic în favoarea Reîntregirii Naționale.

Platforma Reîntregirii Naționale reafirmă că timpul proiectelor vagi și al amânărilor a fost epuizat și face apel la responsabilitate istorică, solidaritate și acțiune comună pe ambele maluri ale Prutului, pentru a relua, în formele contemporane și în spiritul legalității europene, idealul împlinit la 1 decembrie 1918.