Parlamentul în cifre: Câte inițiative legislative au fost votate și cine au fost autorii. Analiză Promo-LEX

În sesiunea parlamentară de primăvară, care s-a încheiat în data de 31 iulie, cele mai multe proiecte de acte normative care au fost supuse votului au venit din partea Guvernului. O bună parte din actele dezbătute au avut drept autori deputații din Parlament, iar o parte au venit și din partea președintelui Republicii Moldova.

Astfel, din numărul total de proiecte (292) care au fost supuse votului, în sesiunea de primăvară, 55 la sută au venit de la Guvern. Din partea deputaților au fost puse în discuție 36% din totalul proiectelor de lege dezbătute, iar din partea Președinției –  9%.  În sesiunea de toamnă 2023, când au fost supuse votului 313 proiecte, la fel, 55% au fost înaintate de Guvern, fiind urmat de inițiativele deputaților în proporție de 33% și Președinție cu 12%. Trebuie să precizăm că în sesiunea de primăvară 2024 deputații s-au întrunit în 20 ședințe, iar în sesiunea de toamnă 2023 – în 14 de ședințe.

Ce domenii au vizat proiectele aprobate?

Între cele două sesiuni menționate s-au înregistrat diferențe semnificative în domeniile abordate de proiectele de acte normative. Mai exact, printre domeniile care au fost cele mai mult vizate în proiectele de acte normative, în sesiunea de primăvară 2024, se numără:

• economie, finanțe, fiscal – cu o pondere de peste 28% din numărul total de proiecte;
• justiție – cu o pondere de 16% din numărul total de proiecte;
• afaceri interne, securitate și apărare –  cu o pondere de aproape 12% din numărul total de proiecte.

La polul opus, au existat domenii care au fost mai puțin abordate în Parlament, în sesiunea de primăvară, precum:

• drepturile omului  –  cu o pondere de 0,5% din numărul total de proiecte;
• domeniul electoral – cu o pondere de 0,8% din numărul total de proiecte;
• infrastructura și dezvoltarea regională –  cu o pondere de 1,4% din numărul total de proiecte.

Comparativ, în sesiunea de toamnă 2023, domeniile cele mai des abordate au fost:

• politica externă – cu o pondere de peste 19% din numărul total de proiecte;
• economie, financiar și fiscal – cu o pondere de aproape 17% din numărul total de proiecte;
• justiție  – cu o pondere de aproape 10% din numărul total de proiecte.

De cealaltă parte, domeniile precum drepturile omului și electoral au înregistrat un interes scăzut, sesiunea de toamnă 2023, din partea entităților cu drept de inițiativă și au avut o pondere de câte 0,9% fiecare din numărul total de proiecte. La fel, interes scăzut a fost și în partea ce ține de buna guvernare, întrucât doar 1,6% din proiectele de acte normative au vizat acest domeniu.

În sesiunea de primăvară 2024 au fost aprobate în prima lectură 117 documente, în a doua lectură – 129, dintre care 31 au fost votate în două lecturi în aceeași ședință, iar nouă proiecte de acte normative au fost adoptate în a treia lectură. Tot în sesiunea de primăvară, Parlamentul a aprobat 60 de proiecte de hotărâre, iar trei proiecte de acte normative au fost reexaminate, întrucât au fost returnate Parlamentului, de către șeful statului. Reamintim că, potrivit cadrului legal, înainte de promulgarea unei legi, președintele are dreptul, în situația în care are unele obiecții, să trimită Parlamentului pentru reexaminare un proiect de lege, în cel mult două săptămâni de la primirea lui.

În sesiunea de toamnă 2023, în Parlament au fost examinate 155 de acte normative în prima lectură, 136 în a doua lectură, dintre care 37 au fost votate în două lecturi în aceeași ședință, iar în a treia lectură au fost votate șase proiecte. La fel, deputații au examinat în sesiunea precedentă și o moțiune.

În perioada 2021 – 2025, Promo-LEX monitorizează activitatea Parlamentului Republicii Moldova, în special din perspectiva transparenței, legalității și eficienței procedurilor, în cadrul Programului „Democrație, Transparență și Responsabilitate” susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Scopul monitorizării este de a spori transparența instituției, de a contribui la îmbunătățirea procedurilor legislative și de a consolida interacțiunea dintre deputați și cetățeni.