O nouă guvernare europeană. Ce intenționează opoziția – da sau pas?

Căderea guvernlui Chicu este în aparență doar o problemă de timp. Platforma DA așteaptă momentul potrivit pentru depunerea moțiunii și în fiecare zi sunt numărați deputații din tabăra democraților. Acesta este realitatea politică pe moment, dar ceea ce se întâmplă în culise este mult mai complicat și mult mai cețos.

Miza principală sunt alegerile prezidențiale și ele definesc în totalitate strategiile partidelor politice. Destrămarea latentă a majorități parlamentare a provocat o acțiune în lanț și la nivelurile inferioare de putere. Mai multe consilii raionale au fost atrase în febra reconfigurărilor politice, iar aici se văd mult mai lejer intențiile marilor jucători.

La 26 mai a fost reconfigurată alianța politică la Strășeni, unde Platforma DA s-a aliat cu PAS și PLDM și le-a oferit ultimilor câte un post de vicepreședinți de raion. Două zile mai târziu, joi, 28 mai, PAS face alianță la Sângerei cu PSRM și demite vicepreședinții PLDM și Platforma DA. Negocieri se poartă la Rezina, Criuleni, Glodeni, Căușeni cu rezultate imprevizibile generate în mare parte de ambițiile PAS.

Este evident că Partidul Maiei Sandu își dorește să maximizeze momentul său de apogeu politic prin captarea a cât se poate de multe frâie de putere. Stratagema „facem alianță și cu dracu”, se traduce la nivel local prin „orice alianță care ne oferă poziții decizionale” este acceptată. Intenția PAS de a desfășura alegerile parlamentare și prezidențiale simultan demonstrează exact acest lucru. Este tot atât de adevărat, însă, că PAS nu vrea să riște sub nici o formă. Dar nu oferă nici altora (a se citi Platforma DA) oportunitatea de a prelua guvernarea și de a încerca să schimbe lucrurile.

Adresarea PAS la Curtea Constituțională prin care cere interpretarea prin coroborare a dispozițiilor articolului 2 alineatul (1), articolului 61 alineatul (1) și (3), articolului 85 alineatul (1), (2) și (4) și articolului 90 alineatul (1), (2) și (4) din Constituția Republicii Moldova, care se referă la posibilitatea desfășurării concomitente a alegerilor parlamentare anticipate, este o dovadă că nu-și dorește investirea unui nou guvern, indiferent care ar fi acela. Strategia PAS se rezumă la constrângerea președintelui să demisioneze și în cazul „întrunirii circumstanțelor constituționale pentru dizolvarea Parlamentului”, organizarea concomitentă a alegerilor parlamentare si prezidențiale. Ce să însemne această sintagmă „întrunirea circumstanțelor constituționale pentru dizolvarea Parlamentului”, utilizată de Sergiu Litvinenco, autorul sesizării la Curtea Constituțională? Parlamentul poate fi dizolvat doar în două situații Articolul 85. 

(1) În cazul imposibilității formării Guvernului sau al blocării procedurii de adoptare a legilor timp de 3 luni, Președintele Republicii Moldova, după consultarea fracțiunilor parlamentare, poate să dizolve Parlamentul.

(2) Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.

 (4) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui Republicii Moldova, și nici în timpul stării de urgență, de asediu sau de război.

Deci, PAS își dorește provocarea alegerilor parlamentare anticipate după epuizarea acestor două posibilități. Fie că Parlamentul devine nefuncțional, fie eșuează în cele două tentative de investire a unui Guvern. De aici putem deduce că PAS nu va susține formarea unui nou Guvern și se va disocia de partenerul său natural Platforma DA, care se declară dispus să-și asume guvernarea.

Cum să înțelegem insistența PAS de a-l determina pe președintele Dodon să demisioneze, știind că nu există nicio o probabilitate ca acesta să accepte. De ce PAS nu merge pe ideea suspendării președintelui, la fel cum cere Platforma DA, care ar fi mult mai rațională și cu mai mult efect politic. Ideea este simplă, PAS urmărește eliminarea lui Igor Dodon din cursa prezidențială pentru a lăsa calea liberă pentru Maia Sandu. O strategie pe cât se poate de greșită, dar mai ales fantezistă. Să nu uităm că o abordare neglijentă similară a legii a dus la neconstituționalitatea legii privind alegerea procurorului. O lege promovată insistent de Maia Sandu, impunerea căreia a provocat căderea guvernului său și cedarea benevolă a puterii lui Igor Dodon. Ar fi de-a dreptul ieșit din comun dacă adresarea PAS la Curtea Constituțională ar fi o invitație mută pentru președintele Dodon să nu accepte nici o propunere de prim ministru.

Ceea ce putem deduce însă e că PAS a intrat într-o lipsă de idei. Caută prin întuneric o modalitate de a ține pasul cu Platforma DA, care au avut o serie de inițiative îndrăznețe și se află într-o confruntare deschisă cu Igor Dodon, iar mai nou, Procuratura Generală a folosit raportul comisiei Slusari drept rechizitoriu împotriva lui Plahotniuc pe problema furtului miliardului. La polul opus se află adresarea ușor aberantă la Cutea Constituțională a PAS și comisia Popușoi privind uzurparea puterii în stat, pe care acesta a abandonat-o, iar dosarul ar putea fi clasat.

Miza alegerilor prezidențiale adâncește și mai mult criza politică din Republica Moldova. Indecizia opoziției menține în viață guvernul Chicu și crește șansele lui Igor Dodon. Dacă PAS nu mai vrea să guverneze atunci să lase această oportunitate Patformei DA. Oricum ar fi o compensație pentru marginalizarea membrilor săi în guvernul Sandu și cedarea unilaterală a puterii lui Dodon, prin asumarea de răspundere pe legea privind alegerea procurorului general. Caracterele puternice se văd în timpurile grele.

Cristina Pendea