Ministra Justiției: Printr-o reformă mai amplă și un plan de implementare bine setat, putem transforma medierea într-un serviciu de încredere pentru cetățeni

Proiectul noii legi privind medierea a fost în centrul discuțiilor la conferința internațională organizată de Ministerul Justiției. Specialiștii din cadrul Ministerului Justiției au prezentat detalii despre proiect, aplicabilitatea acestuia în domenii specifice și particularitățile în cazurile de inițiere a procedurii de mediere în litigii civile, de muncă și de familie, informează OFICIAL. 

Proiectul de lege are ca scop să aducă echilibru, eficiență și profesionalism în soluționarea alternativă a conflictelor. Stanislav Copețchi, secretar de stat la Ministerul Justiției, a explicat că noua abordare legislativă se bazează pe un studiu realizat cu sprijinul partenerilor internaționali. „Modelul italian s-a dovedit cel mai relevant pentru Republica Moldova. Totuși, proiectul a fost adaptat la realitățile sistemului nostru juridic. Obiectivele sunt clare: promovarea medierii ca metodă de soluționare a litigiilor, îmbunătățirea calității medierii, extinderea paletei de servicii, extinderea publicului beneficiar, facilitarea accesului la justiție și reducerea încărcării instanțelor.”

Angela Maxim, șefa Direcției profesii și servicii juridice din cadrul Ministerului Justiției, a evidențiat noutățile legislative incluse în proiect: „Noua lege transpune Directiva 2008/52/CE și introduce măsuri esențiale: obligativitatea participării la o ședință de mediere pentru anumite litigii, licențierea și formarea continuă a mediatorilor, crearea Uniunii Mediatorilor, precum și extinderea aplicabilității medierii la cauze comerciale cu elemente internaționale, penale și contravenționale.”

Stela Braniște, secretară generală adjunctă la Ministerul Justiției, s-a referit la situația actuală din domeniul medierii: „Deși instituția medierii este reglementată încă din 2007, implementarea a evidențiat unele sensibilități: grad scăzut de informare, rezerve din partea sistemului judiciar și un număr limitat de cazuri soluționate prin mediere. Este necesar să construim o cultură a medierii care să fie funcțională, accesibilă și acceptată. Pe lângă un cadru legislativ coerent, avem nevoie de formare profesională continuă, de susținerea și implicarea activă a întregului sistem judiciar.”

În încheierea conferinței, ministra Veronica Mihailov-Moraru a punctat concluziile celor două zile de lucru și a subliniat necesitatea eficientizării modului în care este aplicată medierea în Republica Moldova: „Medierea nu mai poate fi privită ca o opțiune. Este o necesitate și trebuie integrată ca parte esențială a sistemului nostru de justiție. Ne dorim să consolidăm statutul organului profesional al mediatorilor, să stabilim clar cum se accede în profesie, cum se aplică legea medierii și care este mecanismul de răspundere pentru eventuale abateri. E nevoie de un mecanism coerent, de interacțiune eficientă între mediatori și ceilalți actori ai justiției. Mă bucur să constat că reprezentanții diferitelor profesii juridice susțin reformarea instituției medierii. Printr-o reformă mai amplă și un plan de implementare bine setat, putem transforma medierea într-un serviciu de încredere pentru cetățeni.”

Evenimentul din 29 mai a reunit și experți internaționali din Italia, Lituania, Slovenia, Singapore, Regatul Țărilor de Jos, dar și din cadrul Comisiei Europene pentru Eficiență în Justiție și Consiliului Europei. Discuțiile au fost completate de specialiști de la Ministerul Justiției, Uniunea Executorilor Judecătorești, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), UNICEF Moldova și notariat, care au abordat teme privind organizarea profesiei, mecanismele de monitorizare și standardele de calitate. Dialogul a generat propuneri concrete și abordări constructive privind aplicarea eficientă a reformei.

Conferința a avut loc în perioada 28-29 mai. Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției, în parteneriat cu Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Ambasada Suediei, cu sprijinul BERD, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, UNICEF Moldova, Organizației Europene de Drept Public și al Consiliului de Mediere din Republica Moldova.