Ministerul Justiției, despre deciziile CSJ privind activitatea Comisiei Pre-Vetting: Sunt mai multe aspecte îngrijorătoare

Urmare a deciziilor adoptate la 1 august 2023 de către completul special al Curții Supreme de Justiție, Ministerul Justiției, în limitele competențelor funcționale, expune următoarele:

– Deciziile pe marginea celor 21 de contestații depuse de persoanele ce nu au promovat evaluarea extraordinară, prin care s-au anulat actele Comisiei pre-vetting, au fost emise, practic, la pachet, în aceeași zi, la intervale scurte de timp.

– Au fost încălcați termenii legali (în cel mult 10 zile de la depunerea contestației), unele decizii fiind emise chiar și la distanță de câteva luni.

– Întâmplător sau nu, deciziile au fost luate după ce Parlamentul a adoptat, în lectură finală, Legea cu privire la evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor, dar și înainte de Adunarea Generală a Procurorilor, planificată pentru data de 23 august 2023.

– Admitem ca, în cazurile în care se constată că Comisia pre-vetting a încălcat procedura de evaluare prevăzută de Legea cu privire la pre-vetting (nr.26/2022), contestațiile să fie admise și dispuse noi reevaluări în privința candidaților, pentru înlăturarea eventualelor carențe.

De asemenea, remarcăm cu îngrijorare că deciziile (cu mici excepții) conțin un set de argumente generice, trase la indigo, fapt ce trezesc nedumeriri. Se denotă că completul special, în loc să se limiteze la controlul legalității deciziilor Comisiei de pre-vetting, a dat aprecieri extinse și asupra oportunității procedurii de evaluare. În acest fel, fiind exprimat, de fapt, dezacordul cu mecanismul de pre-vetting pe care legiuitorul l-a instituit pentru verificarea integrității candidaților judecători și procurori la funcțiile de membri ai CSM și CSP.

Astfel, enumerăm următoarele aspecte îngrijorătoare:

–  Evitarea aplicării mai multor prevederi ale Legii nr.26/2022, precum și ale Legii nr.180/2023 (pentru interpretarea unor prevederi din Legea nr.26/2022), ceea ce ar însemna ignorarea puterii legislative și a misiunii mecanismului de verificare a integrității elaborat.

– Aparent, ignorarea prevederilor legale speciale privind limitele controlului judiciar al CSJ față de deciziile Comisiei. Or, art. 14 alin. (8) din Legea cu privire la pre-vetting conține prevederi clare și precise ale motivelor de admitere a contestațiilor candidaților, care nu au promovat evaluarea, și anume prezența cumulativă a două circumstanțe. Este vorba despre admiterea unor erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare și existența unor circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat. Deciziile CSJ, în marea lor parte, par să nu conțină argumente cu privire la aceste două cazuri, ci alte argumente fără circumstanțe concrete ce ar fi putut duce la promovarea evaluării, dispunînd anularea, deși împuternicirile legale ale completului de judecată special se referă doar la admiterea contestațiilor și dispunerea reevaluării. Aceste aspecte reprezintă un precedent periculos în lupta anticorupție și pune la îndoială orice intenție de verificare a integrității.

– Ignorarea legii ce ține de statutul Comisiei și aplicarea legii speciale, în favoarea Codului administrativ. Se observă o re-interpretare a Legii nr.26/2022, invocându-se că această Comisie e o autoritate publică în sensul Codului administrativ, fără a ține cont și de modificările introduse de legiuitor prin Legea nr.180/2023.

– Substituirea dreptului discreționar al Comisiei pre-vetting, a criteriilor și regulilor de evaluare stipulate în Legea cu privire la pre-vetting.

–  Interpretarea neuniformă a legii, ignorarea precedentului judiciar și a standardelor Curții Europene a Drepturilor Omului (CtEDO) privind jurisprudența unitară. Anterior, alt complet special de judecată similar, a emis două decizii cu referire la alți candidați, prin care au fost respinse contestațiile acestora, motivarea fiind complet diferită de deciziile luate la 1 august 2023.

„Întodeauna am respectat deciziile instanțelor judecătorești și intima convingere a judecătorilor. Însă, reieșind din aspectele sus-menționate, apar suspiciuni rezonabile că în sistemul de justiție sunt încă semnale de neacceptare a mecanismului de evaluare extraordinară, deși acesta este un angajament de țară, asumat. La fel, continuă practica de aplicare neuniformă și  interpretare ambiguă a legii. Eforturile depuse pe segmentul de reformare a justiției continuă. În sistem trebuie să rămână judecători și procurori profesioniști, integri și incoruptibili. Astfel, recentele inițiative legislative adoptate de Parlament, care vor permite evaluarea integrității etice și financiare a magistraților de la Curtea Supremă de Justiție, dar și a judecătorilor și procurorilor din funcțiile-cheie din domeniul justiției, sunt un pas esențial în acest sens și implementarea acestora trebuie accelerată”, susține ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru.