Iurie Țap: Președintele țării nu are funcții executive. De integrarea europeană trebuie să se ocupe Guvernul și, după caz, Parlamentul

Fostul deputat, Iurie Țap, afirmă că Președintele Republicii Moldova nu are funcții eecutive și nu poate interveni pe dimensiunea integrării europene a țării, așa cum se întâmplă în cadrul Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană, informează OFICIAL.

Iurie Țap spune că este de competența Guvernului să-și asume rolul de lider, implicând, după caz, Parlamentul.

„Altfel spus, era cazul ca Guvernul să-și ajusteze Planul de acțiuni pentru implementarea Programului de guvernare, sau să se revină la Programul de guvernare, fiindcă condiționalitățile Comisiei Europene impun acest lucru, fiind vorba despre concretizarea politicilor, ceea ce este de competența Parlamentului.

Inter alia, condiționalitățile vizează fortificarea autorităților statului, inclusiv a rolului legislativului și executivului (a se vedea Raportul SIGMA și Strategia privind reforma administrației publice pentru anii 2016-2020). În dezacord cu acestea, cele două ramuri ale puterii de stat sunt subordonate autorității Președintelui, Consiliului Suprem de Securitate și mai nou CNIE”, spune Țap.

Fostul deputat afirmă că la un an de guvernare se constată randamentul jos privind funcționalitatea Parlamentului și Guvernului.

„Doar un argument: implicarea CSS-ului prin stabilirea sarcinilor pentru parlament, guvern, miniștri, etc. vorbește de la sine… Apropo, de ce Guvernul n-a prezentat raportul anual, așa cum o cere Regulamentul Parlamentului, dar audierea Guvernului odată în sesiune?! Tocmai aici era cazul unor analize profunde privind calitatea guvernării (coerența Progrmului de guvernare cu obiectivele asumate, rezultatele implmentării, conformitatea structurii executivului, dar și prestația acestuia). Paradoxal, dar lipsă de transparență la cel mai înalt nivel!

Neglijarea reglementărilor constituționale privind funcționarea ramurilor puterii de stat, dar și abordările conjuncturale privind reformele sistemice/structurale (presiunea opoziției, interesele electorale, altele) afectează calitatea actului de guvernare. Astfel, atât Programul de guvernare, cât și Planul de acțiuni pentru implemenarea acestuia n-au prevăzut clar și coerent problema reformei administrației publice în baza descentralizării puterii, ceea ce presupunea crearea colecticităților teritoriale locale și regionale puternice, capabile să-și asume responsabilitatea pentru furnizarea eficientă a serviciilor publice. S-a mers pe o cale greșită… Or, astăzi condiționalitățile Comisiei Europene cer tranșant ,,cresterea capacitatii de a realiza reformele si de a oferi servicii publice de calitate, inclusiv prin intensificarea implementarii reformei administratiei publice; evaluarea si actualizarea strategiei de reforma a administratiei publice;” Îmi pare rău să constat, dar ceea ce se propune în noul Plan de acțiuni la acest capitol (varianta pentru consultări) nu corespunde cerințelor Comisiei Europene”, mai spune Țap.