Ion Sula, despre reforma ANSA: Reforma doar se mimează

Liderul Partidului Social Democrat din Moldova (PSDE), Ion Sula, spune că adevăratul scop al reformei ANSA este altul și reforma doar se mimează, informează OFICIAL.

El spune că, deși Republica Moldova a semnat Acordul de asociere cu UE în 2014 (a intrat pe deplin în vigoare din iulie 2016), iar Zona de liber schimb aprofundată și cuprinzătoare (DCFTA) face parte integrantă din acord, până la moment producătorii din sectorul agro-alimentar nu pot beneficia pe deplin de regimul facilitar oferit de UE, în mare parte din cauza capacităților reduse ale ANSA de a asigura aplicarea conformă a normelor și procedurilor de control/verificare de responsabilitate, conform rigorilor UE.

„Nenumărate misiuni de audit ale Direcției generale DG SANTE UE au tot vizitat Republica Moldova, dar pe marginea recomandărilor acestora enunțate pentru ANSA și operatorii naționali nu se înregistrează progrese semnificative.

În nota informativă la proiect, ca argument al reorganizării a fost menționat deficitul de resurse umane din considerentul numărului impunător de subdiviziuni teritoriale pentru siguranța alimentelor (cu statut de direcție și personalitate juridică). Și dacă ai deficit de resurse umane, soluția este lichidarea subdiviziunilor teritoriale? Sau totuși este necesară o analiză profundă a spectrului de servicii și calității acestora în corespundere cu necesitățile la nivel teritorial și identificarea unor mecanisme/instrumente pentru îmbunătățirea serviciilor și accesibilității pentru populație și pentru agenții economici din aceste regiuni, în îmbinare cu politici de cadre și salariale inteligente pentru a facilita atractivitatea posturilor?”, se întreabă Sula.

Politicianul spune că reorganizarea tuturor laboratoarelor din domeniu într-o singură instituție poate fi atribuit domeniului „struțo-cămilă”.

„Din care ”practici bune” ale unor țări europene a fost preluată această inovație? Dar și făcând abstracție de acest non-sens al reformei, întrebarea firească este dacă este prevăzută crearea unei singure infrastructuri de laborator și din ce surse financiare și când ar putea fi realizată? Sau totuși și aici este vorba de dorința de a schimba conducerea acestor instituții și de a elimina oamenii neloiali din acest sector extrem de specializat și profesionist?

De dat afară oamenii este ușor, dar cu cine îi veți înlocui?”, se întreabă el.

De asemenea, politicianul spune că reforma nu are nimic în comun cu o reformă veritabilă, care, cu adevărat, să genereze impact, prin eficientizarea serviciilor, transparență etc.

„În realitate, această are câteva scopuri:

1) Concentrarea întregii puteri decizionale în mâinile Directorului general ANSA, folosirea reorganizării ca „bâtă“ administrativă împotriva oamenilor incomozi din teritoriu și, după caz, ca instrument de loializare a altor angajați (a se vedea evoluția din ultimul an, la capitolul demisii, litigii de muncă, în cadrul ANSA);

2) Abordarea unei probleme grave cu care se confruntă ANSA – salarizarea personalului, printr-o manieră urâtă, deoarece lichidăm unitățile de personal din teritoriu pentru a majora salariile la nivel central. În final, declarăm triumfalist că ne gândim la oameni, fortificăm capacitățile ANSA, majorăm salariile… Dar care vor fi consecințe grave pentru responsabilitățile statului pentru siguranța agro-alimentară și în ce măsură această majorare de salarii rezumată corespunde necesităților salariaților ANSA, care activează deseori în condiții extreme și sunt expuși riscului în exercitarea profesiilor”, spune iderul PSDE.

Ion Sula spune că potrivit reformei, funcțiile de conducere se vor reduce de la 20% la 12%, dar în realitate noua structura ANSA va avea în aparatul central șefi de la 30 la 52.

„Un alt lucru ”de taină”, este numărul real de unități de personal și care funcții urmează a fi reduse. Potrivit HG, din cele 22 de direcții teritoriale ANSA, 12 vor fi lichidate, iar fiecare din cele 10 direcții rămase va deservi 3-5 raioane (în comparație: până la reorganizare o direcție teritorială deservea 1-2 raioane). Deci micșorăm numărul de personal în teritoriu și majorăm excesiv povara responsabilităților per colaborator rămas, extindem arealul teritorial de delegare? Dar unde este fundamentarea financiar-economică care justifică politicile de intervenție propuse?

Dar cel mai interesant, ce au mai uitat să menționeze cei de la Guvern, este faptul că în teritoriu vor fi reduse circa 450 unități de personal, iar iată că aparatul central care prin definiție este unul birocratic, se va majora cu 74 unități de personal, dintre care cum spuneam mai sus numărul funcțiilor de conducere constituie – 52, care la o adică se vor ocupa de „managementul structurilor teritoriale” (va avea teritoriul nevoie de hârtie, rechizite, combustibil etc., acestea cu autorizarea șefilor vor primi centralizat de la capitală toate consumabilele). Iată acesta este adevăratul scop al așa numitei centralizării.

A fost enunțat că vor fi reduse funcțiile vacante. Dacă sunt vacante, nu ne mai avem nevoie de ele? După această logică se ghidează Guvernul sau totuși o reorganizare ar trebui să se bazeze pe o analiză funcțională și instituțională a entității?

Dar nici în forma expusă nu este credibilă această teză. ANSA nu are 450 de funcții vacante. Cel puțin aceasta arată datele publicate pe pagina web a instituției, unde la rubrica concursuri în mare parte în aparatul central, pot fi găsite periodic, maxim 10-12 funcții vacante.

În realitate, cel mai probabil ”se va tăia în carne vie”. Este formula ideală de a elimina din sistem persoane incomode, inclusiv foști angajați aflați în litigii de muncă cu ANSA ce ar putea să revină spre restabilire în baza deciziilor judecătorești, cei aflați în concedii de maternitate, dar și foarte mulți din angajați care la moment sunt in funcții și își fac conștiincios munca, dar, cu regret, nu împărtășesc viziunile partinice ale șefilor.

În primul rând, vor fi reduși oamenii din cele 12 Direcții teritoriale care vor dispărea complet. Un alt exemplu, sunt medicii veterinari, angajații ANSA din piețele agricole din țară, unicii oameni care garantează inofensivitatea produsului la plasarea lui pe piață”, spune Ion Sula.

La capitolul costuri, Ion Sula spune că din „nota informativă desprindem necesitatea suplimentară de fonduri de circa 4 mln lei, la cei 190 mln lei care îi are ANSA în administrare anual, fără a se preciza câți bani se vor utiliza din acei 190 mln lei de rând cu cele 4 mln lei, pentru a finaliza această reformă. Costurile sunt mult mai înalte, numărul persoanelor ce vor fi disponibilizate va fi mult mai mare”.

„Dar cel mai grav, ignorat de Guvern, este impactul asupra mediul de afaceri din raionale din care s-a decis închiderea subdiviziunilor ANSA: costuri de timp; costuri financiare pentru deplasări la distanțe mai mari pentru actele și expertizele ANSA etc. De exemplu, în condițiile în care Direcția raionului Călărași se lichidează, toți fermierii, agenții economici, din acest raion, vor trebui să facă naveta de circa 60 km suplimentar, mergând la Ungheni pentru a soluționa o problemă și, invers. Cum vor reuși inspectorii teritoriali ANSA să facă față unui număr mai mare de raioane?”, spune Ion Sula.

Ion Sula a menționat că reforma este necesară, conformă cu angajamentele Acordului de asociere UE-RM și celor ce ne revin ca urmare a obținerii de către Republica Moldova a statului de țară candidat de aderare la UE.

„Dar această reformă trebuie să fie bazată pe o abordare profesionistă: o evaluare pragmatică a situației de moment cu elaborarea unui document calitativ de agendă care ar reflecta cap-coadă tot sistemul: de la politicile de intervenție până la atingerea indicatorilor de impact.

ANSA este o instituție birocratică, cu grave probleme de eficiență al managementului instituțional, cu business procese învechite ce necesită a fi optimizate și tehnologizate, cu menținerea unor riscuri de coruptibilitate din cauza unui nivel de salarizare mizer impus de sistemul de guvernare.

Dar totodată ANSA, este și un corp de funcționari dedicați profesional, cu o specializare extrem de importantă și cu regret neapreciată. De aceea este absolut necesar:

– de a identifica urgent soluții de salarizare nu doar a miniștrilor, dar și în particular a veterinarilor, experților din laboratoarele tematice și angajaților de la punctele de inspecție la frontieră care stau la straja siguranței alimentare și sănătății animaliere, care sunt un suport cheie pentru mediul antreprenorial din domeniul agro-alimentar și populația țării;

-de a găsi mecanisme de suport/finanțare pentru consolidarea capacităților instituționale ANSA: retehnologizare, baze de date accesibile public, interoperabilitate cu alte instituții publice, eliberare a tuturor actelor prin ghișeu electronic unic; diminuarea bariere administrative, inclusiv optimizarea costurilor de eliberare a actelor permisive/certificatelor pentru agenții economici;

-de a implementa programe de suport pentru funcționarea standardelor internaționale a laboratoarelor din subordinea ANSA, ce ar rezulta și acreditarea acestora la nivel internațional și prestarea unor servicii ce ar impulsiona competitivitatea plasării produselor naționale pe piețele externe de desfacere;

– de a implementa un program de suport operatorilor naționali referitor la standardele infrastructurii calității;

– de a elabora și implementa un program de pregătire a specialiștilor din domeniu, cu ajustarea curriculei educaționale și de fortificare a prestigiului profesiilor date, inclusiv prin facilitarea de către Guvern a accesului la specialitate și încadrare în câmpul muncii în localitățile rurale a tinerilor specialiști (identic cu programele pentru profesori și medici)”, mai spune Ion Sula.