Împrumutul „Energocom” către „Moldovagaz”: Sergiu Tofilat explică de unde a apărut problema și ce riscuri există

Împrumutul „Energocom” către „Moldovagaz”: Sergiu Tofilat explică de unde a apărut problema și ce riscuri există

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a explicat care este situația cu gazele naturale în Republica Moldova și de ce „Energocom” a trebuit să împrumute acel miliard de lei „Moldovagaz” pentru achitarea datoriilor, informează OFICIAL.

Expertul explică că problema a apărut din cauza avansului pe care trebuie să-l achite „Moldovagaz” către „Gazprom”.

„…iar banii îi încasează de la noi abia luna viitoare, când începem a primi facturile după data de 10. Când vine sezonul de încălzire şi creşte consumul de gaz, la Moldovagaz se creează un deficit de casă, ei trebuie să ia bani de undeva ca să achite plata în avans. Anul acesta situaţia s-a agravat şi mai mult din cauza faptului că ANRE nu a ajustat la timp tarifele vara. În tarif era inclus preţul de $699 dolari (din septembrie – $899), iar noi vara am procurat gaz cu preţ mult mai mare, $1400 – $1860. În rezultat, Moldovagaz a încasat mai puţini bani de la consumatori şi a acumulat o datorie de 1,8 miliarde lei. Dacă ANRE ar fi ajustat la timp tarifele vara, nu am fi nimerit în această situaţie”, spune Tofilat.

El spune că deficitul de bani la Moldovagaz este o problemă care trebuie s-o rezolve acţionarii – să acorde bani întreprinderii prin emisie suplimentară de acţiuni.

„Gazprom refuză să facă acest lucru, ei intenţionat ne creează probleme ca mai apoi să ne şantajeze cu deconectarea gazului. Guvernul încearcă să rezolve problema ca să nu rămână fără gaz cetăţenii din Moldova, inclusiv cei stabiliți cu traiul în regiunea transnistreană.

O altă variantă ar mai fi ca Moldovagaz să ia credite de la bănci, dar aceasta nu este posibil din cauza datoriei la gaz de peste $9 miliarde, create tot din cauza Gazpromului.

Problema aceasta a apărut încă acum un an şi Guvernul avea timp suficient să găsească o soluţie mai potrivită. Deoarece nu a făcut-o, acum în regim de urgenţă au alocat bani din buget către Energocom, ca să crediteze Moldovagaz. În gaj a fost luată cota 100% din Moldovatransgaz şi reţelele de transport a gazelor”, a punctat Tofilat.

Sergiu Tofilat spune că tranzacţiile de proporţii (gajarea sau vinderea patrimoniului unei întreprinderi), în funcţie de valoarea lor, se aprobă de Consiliul întreprinderii sau de acţionari.

„Da, CSE poate hotărâ că tranzacţia se face prin derogare de la legea societăţilor pe acţiuni şi a statutului Moldovagaz, dar mai există tratatele bilaterale moldo-ruse de protecţie a investiţiilor şi aceste tratate sunt mai presus ca legea.

Riscul este că GAZPROM AR PUTEA CONTESTA ÎN ARBITRAJ LEGALITATEA CONTRACTULUI DE GAJ, iar împrumutul acordat de Energocom va rămâne neacoperit. Practic Energocom va trebui să se judece cu Moldovagaz pentru a încasa datoria, dar mai este şi Gazprom care are de încasat o datorie mult mai mare. Cine va fi primul – nu e clar.

Problema s-ar putea să dispară dacă Moldovagaz restituie împrumutul la primăvară, iar arbitrajul să dureze mai multe luni sau chiar ani. Asta ar fi un scenariu optimist, pe care, probabil, mizează Guvernul”, spune expertul.

Expertul preconizează că vor fi și unele dificultăți la achitarea dobânzii, care, după cum spune el, „Moldovagaz” nu o va putea achita.

„Moldovagaz primeşte acest împrumut la o dobândă de 21,5% anual (rata de bază a BNM pe termen scurt, care se revizuieşte lunar). ANRE va accepta în tarif doar vreo 8-9%, cât este costul de atragere a capitalului (rata WACC – weighted average cost of capital). Diferenţa va trebui s-o achite Moldovagaz… din profitul companiei. Este absolut clar că Moldovagaz nu va putea plăti dobânda. Şi atunci Energocom fie trebuie să se judece cu Moldovagaz, fie să „ierte” dobânda sau o parte din ea. Mai rămâne întrebarea: care este ordinea plăţilor potrivit contractului? CE SE ACHITĂ MAI ÎNTÂI – DOBÂNDA SAU ÎMPRUMUTUL? Nu ştim”.

Sergiu Tofilat a mai spus că nu este clar dacî acest împrumut va rezolva problema cu gazele naturale.

„Ne putem trezi cu aceeaşi problemă pe 20 noiembrie, sau decembrie, sau ianuarie, când consumul de gaz este mult mai mare decât acum. Dacă preţul gazului va scădea sub $900 dolari, probabil ne vom descurca. Dacă nu, atunci ce vom pune în gaj data următoare?”, se întreabă expertul.

Totodată, el spune că Guvernul în acest an singur și-a creat probleme.

„Cât încă nu este târziu, trebuie elaborat un plan de rezervă, care să prevadă ce facem dacă Gazprom sistează livrarea gazelor, mai ales că a şi deconectat gazul mai multor ţări europene. Planul de rezervă trebuie să cuprindă cel puţin următoarele:

– să negociem procurarea gazului şi energiei de la alţi furnizori. Fără gazul rusesc, centrala MoldGRES nu va putea produce energie, Ucraina şi România nu ne pot acoperi integral necesităţile, trebuie să căutăm energie şi pe alte pieţe învecinate.

– să estimăm ce cheltuieli suplimentare vom avea şi să solicităm asistenţă financiară externă. Cetăţenii Republicii Moldova au venituri modeste şi nu pot plăti energia cu 300 euro/MW, avem nevoie de bani pentru compensaţii.

– să ne pregătim pentru gestionarea unei potenţiale crize umanitare în regiunea transnistreană. Fără gazul „pe datorie” de la Putin, regiunea transnistreană îşi pierde existenţa. Malul stâng nu poate importa nici energie, nici gaze, cel mai probabil ne vom confrunta cu un val de migranţi pe care trebuie să-i găzduim şi să-i întreţinem.

– să coordonăm măsurile enumerate mai sus cu partenerii externi, pentru a solicita finanţare, pentru a evacua contingentul militar rusesc din Transnistria şi pentru a readuce acest teritoriu în spaţiul constituţional al Republicii Moldova.

Dacă planul de rezervă ar fi fost elaborat la timp şi agreat cu partenerii externi, am fi avut poziţii de negociere mult mai bune cu Moscova. Putin înţelege că dacă deconectează gazul, noi ne vom descurca, iar el va pierde controlul asupra regiunii transnistrene. El pierde totul, iar noi rezolvăm conflictul transnistrean. Despre aceste lucruri vorbim cu Victor Parlicov cel puţin din luna mai şi mă întristează faptul că aşa şi nu s-au întreprins paşi în acest sens. Sperăm că vom putea contribui şi noi la elaborarea unui astfel de plan, care trebuie coordonat foarte operativ cu partenerii externi.

Au mai fost crize şi ne-am descurcat. Va fi greu, dar ne vom descurca şi de această dată. Trebuie să ne facem temele petru acasă şi să nu aşteptăm că va veni cineva să ne salveze”, a mai punctat Sergiu Tofilat.

Share