Fruntaș de partid, despre „femeile în politică”: Sunt insultate, sunt înjurate…

„Femeia în politică. Politica este un substantiv de genul feminin. La fel ca Unirea. Politica este arta compromisului pentru binele comun. Nici astăzi nu putem spune că implicarea femeii în politică este o realitate banală și facilă. Dimpotrivă, femeile politiciene sunt supuse unor presiuni publice mult mai mari decât bărbații, sunt insultate pe criterii de gen, sunt înjurate, amenințate, ridiculizate”, declară prim-vicepreședintele și președintele organizației de femei a Partidului Unității Naționale (PUN), Ana Guțu, informează OFICIAL. 

Totuși – evidențiază Guțu – pentru o femeie, dimensiunea sacrificiului și a responsabilității este grefată comportamentului politic de o manieră firească, ba chiar pasională, deoarece femeia nu acceptă jumătățile de măsură.

„Mai întâi a fost femeia. Am parafrazat celebra sintagmă din Evanghelia după Ioan, deoarece Femeia a fost sursa vieții pe pământ. Femeia mamă, soție, bunică – acestea sunt imaginile care ne apar imediat în minte, când invocăm rolul femeii în societate. Însă, trebuie să recunoaștem, că femeia a marcat profund istoria civilizațiilor moderne, asumându-și importante roluri sociale și politice, demonstrând curaj revoluționar și o înțelepciune deosebită. Jeanne d’Arc, faimoasă martiră a Franței, a ridicat mii de ostași francezi pentru a marca victorii în războiul de 100 de ani cu Marea Britanie. Charlotte Corday l-a asasinat pe Marat, omul care a simbolizat terarea revoluției franceze. Golda Meyer, femeia-politician, în 1948, a colectat fonduri de la evreii din SUA și a făcut posibilă crearea statului Israel. Eva Perron, jurnalistă radio, sindicalistă, a militat și a obținut dreptul la vot al femeilor în Argentina. Femeia a stat și în spatele bărbaților, care au marcat istoria civilizațiilor. Dona Marina, traducătoarea generalului conchistador Hernán Cortes, a dat naștere rasei metise în America Latina și, fără multe lupte, a făcut posibilă creștinarea indigenilor de acolo. Madame de Maintenon a administrat afacerile curții regale pe timpul lui Ludovic al XIV-lea în Franța. Madame de Pompadour, fiică de pescar, a condus cu destinul Franței preț de 25 de ani în perioada domniei lui Ludovic al XV. Cum ar fi fost posibilă opera lui Hugo, fără Juliette Drouet? Și de n-ar fi existat Camille Claudel, poate, nu am fi admirat azi sculpturile lui Auguste Rodin. Toate aceste exemple ne duc cu gândul la simbolica Dulcinea del Tobosco, femeia inspirațiilor lui Don Quijote, eternul cavaler, luptător cu morile de vânt, în căutarea aventurilor eroice”, notează Ana Guțu, pe facebook.

„Și, desigur, astăzi la un secol distanță, glorificăm rolul primordial al Reginei Maria în opera de internaționalizare a României Mari după Unirea de la 1 decembrie 1918. Politica este un substantiv de genul feminin. La fel ca Unirea”, a conchis prim-vicepreședintele PUN.

Mihaela Rotari