Dodon a cerut informații despre implicarea conducerii BNM a Guvernului, care a creat premise pentru furtul final din 2014

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat prima şedinţă a Consiliului Suprem de Securitate, în noua componenţă. În cadrul şedinţei, membrii Consiliului au dezbătut două chestiuni de importanţă majoră, potrivit unui comunicat de presă.

Prima dintre acestea vizează ancheta pe marginea furtului secolului. În acest context, membrii Consiliului de Securitate au audiat rapoartele procurorului general, al directorului CNA, al guvernatorului BNM şi al ministrului Finanţelor, pe două aspecte: participarea diferitor persoane la furtul comis şi recuperarea fondurilor deturnate. A fost prezentată informaţia pe cauzele lui Grigore Gacichevici, Ilan Şor, Vlad Filat, Veaceslav Platon, Chiril Lucinschi. În context, Igor Dodon a solicitat ca la următoarea şedinţă a Consiliului de Securitate, să fie verificată şi prezentată informaţia privind implicarea în această fraudă şi a altor persoane.

„Este vorba despre conducerea BNM, şi despre conducerea Guvernului, care a creat premise pentru furtul final din noiembrie, 2014. Totodată, am solicitat stabilirea gradului de complicitate la fraudă a băncilor, care, timp de trei zile, au transferat sute de milioane de lei pe conturile BNM, fapt ce a contribuit la realizarea fraudei bancare”, a menţionat Preşedintele ţării. Şeful statului a reiterat faptul că această infracțiune nu are termene de prescripţie şi persoanele vinovate vor fi pedepsite mai devreme sau mai tîrziu.

La şedinţa Consiliului de Securitate a mai fost abordată problema privind necesitatea publicării raportului Kroll-2 imediat cînd acesta va fi definitivat, urmînd să fie făcută publică şi informaţia privind recuperarea fondurilor deturnate.

„1 miliard de lei din banii ce mai rămîneau în ţară, au fost recuperaţi. Activele au fost sechestrate şi scoase în vînzare, ceea ce ar putea contribui la recuperarea a încă aproximativ 3 miliarde de lei. Situaţia este mai complicată în privinţa a 400 milioane de dolari sau  8 miliarde de lei, care au fost scoase din ţară. Pentru acestea există termen de prescripţie – pînă în noiembrie, 2017. La şedinţa de astăzi a fost luată decizia de a recomanda autorităţilor competente să lanseze în regim de urgenţă urmăririle necesare în afara ţării pentru identificarea acestor bani”, a spus Preşedintele.

Cel de-al doilea subiect al şedinţei a fost expulzarea diplomaţilor ruşi din Republica Moldova. În acest context, şeful statului a menţionat că şi MAEIE, şi SIS au încălcat legea atunci cînd nu l-au informat pe şeful statului despre această decizie, menționînd, totodată, că funcţionarii n-au prezentat argumente convingătoare în favoarea deciziei de expulzare a diplomaților, calificînd aceste acţiuni drept gesturi politice.

„Astăzi s-a făcut o încercare de a ne prezenta motivele acestei decizii. Judecînd după informaţia prezentată, vă pot declara că majoritatea membrilor Consiliului de Securitate au ajuns la opinia că au lipsit argumentele necesare pentru adoptarea unei decizii atît de dure. Ceea ce ni s-a prezentat astăzi, în opinia mea, seamănă mai mult cu nişte argumente politice. De ce şi în ale cui interese a fost luată o astfel de decizie SIS nu indică, iar MAIE a luat decizia în baza interpelării făcută de SIS”, a subliniat Preşedintele ţării.

Şeful statului și-a exprimat regretul că oficialităţile nu iau în calcul încălcările pe care le comit diplomaţii occidentali, acreditaţi în ţară. El a solicitat prezentarea unei informaţii detaliate privind activitatea tuturor diplomaților – atît a celor din Est, cît şi a celor din Vest.

Mihaela Rotari

Share