Criteriile în baza cărora a fost stabilită noua structură a Guvernului

Pentru a răspunde adecvat provocărilor de dezvoltare și așteptărilor cetățenilor și pentru a atinge obiectivele de dezvoltare stabilite, Guvernul și instituțiile subordonate Guvernului trebuie să fie structurate într-un mod care să permită elaborarea și implementarea unor politici publice bine-chibzuite în toate sectoarele importante pentru dezvoltarea echilibrată a țării. Aceasta se menționează în Programul guvernamental „Moldova vremurilor bune”, informează OFICIAL.

În opinia Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), reforma administrației publice, realizată în perioada 2016-2018, a fost realizată defectuos și netransparent.

„Optimizarea numărului de ministere și autorități publice centrale nu a fost însoțită de alte elemente importante de bună guvernare, de consolidare a capacităților funcționarilor publici și responsabilizare a administrației publice. În consecință, această optimizare a dus la destabilizarea și slăbirea instituțiilor publice, cu efecte negative asupra vizibilității unor domenii importante cum ar fi mediul și cultura”, susțin ei.

În acest context, pentru a asigura o guvernare eficientă, democratică, transparentă și responsabilă, precum și pentru a realiza obiectivele de dezvoltare trasate, formațiunea propune o nouă structură a Guvernului. Structura nouă a fost stabilită conform câtorva criterii de bază:

• coerența misiunii autorităților publice cu prioritățile Guvernului;
• consolidarea capacității guvernului pentru implementarea politicilor orizontale și transversale pentru realizarea programului de guvernare;
• separarea mai eficientă a funcțiilor de gestiune a sectorului public de cele aferente implementării politicilor pentru domeniul privat.

Guvernul va efectua restructurarea Guvernului în două etape:

1. Separarea imediată a aparatelor centrale ale ministerelor fără a reorganiza subdiviziunile interne de profil și subordonarea autorităților/instituțiilor publice conform domeniilor de competență ale ministerelor, la această etapă nu se va face reorganizarea internă a aparatelor centrale ale ministerelor și modificarea statelor de personal.
2. Efectuarea unei analize funcționale și reorganizarea ministerelor în mod optim pentru realizarea misiunii și obiectivelor de dezvoltare. Orice modificare a numărului de funcționari publici va fi efectuată în limita numărului total de angajați bugetari în ministere și instituții subordonate.

În vederea atingerii priorităților imediate și a obiectivelor de dezvoltare pe termen lung, este propusă următoarea structură a Guvernului:

1. Prim-ministru
2. Viceprim-ministru pentru digitalizare: coordonarea eforturilor de digitalizare ale autorităților pentru a îmbunătăți interacțiunea între cetățeni, antreprenori și stat prin intermediul unor instrumente digitale moderne, comode și sigure.
3. Viceprim-ministru pentru reintegrare: derularea de acțiuni diplomatice active cu partenerii externi și de negocieri pașnice, politico-diplomatice pentru reintegrarea țării cu asigurarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova în hotarele ei internațional recunoscute.
4. Viceprim-ministru, Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale: elaborarea și promovarea politicilor în domeniul transportului, construcțiilor, securității și eficienței energetice, tehnologiei informației și comunicațiilor, dezvoltării locale și regionale, promovarea proiectelor de infrastructură naționale pentru creșterea calității vieții.
5. Viceprim-ministru, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene: realizarea politicii externe a Republicii Moldova în concordanţă cu interesele naţionale, inclusiv monitorizarea şi coordonarea procesului de integrare europeană a ţării, participarea la promovarea intereselor economice ale țării, și prestarea serviciilor calitative cetățenilor stabiliți peste hotare.
6. Ministerul Justiției: elaborarea și promovarea politicilor publice în domeniul justiției pentru a asigura un sistem judiciar independent și o justiție transparentă și echitabilă, respectarea și apărarea drepturilor omului, lupta eficientă cu corupția și edificarea statului de drept.
7. Ministerul Finanțelor: realizarea managementului finanțelor publice și elaborarea politicilor privind bugetul și procesul bugetar, datoria sectorului public, activele și patrimoniul statului, taxele și impozitele, vama, evidența contabilă, audit, achizițiile publice, control financiar-public intern, sectorul financiar-bancar și nebancar, salarizarea în sectorul public, valori și activitatea de evaluare.
8. Ministerul Economiei: asigurarea unei orientări strategice a economiei naționale, elaborarea de politici publice pentru dezvoltarea sectoarelor prioritare ale economiei și crearea unui mediu de reglementare stimulativ pentru antreprenoriatul privat.
9. Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare: elaborarea, promovarea și implementarea politicilor publice în domeniile agriculturii şi producţiei alimentare, dezvoltării rurale, precum şi în domeniile conexe, inclusiv, cercetare ştiinţifică de specialitate, irigarea, conservarea şi managementul durabil al solurilor.
10. Ministerul Educației și Cercetării: elaborarea și promovarea politicilor în domeniile educației, cercetării, tineretului și sportului pentru asigurarea unei educații incluzive, echitabile și de calitate, pregătirea cadrelor calificate pentru economia națională, dezvoltarea oportunităților de învățare pe tot parcursul vieții, sporirea calității cercetărilor științifice și a relevanței rezultatelor științifice pentru mediul de afaceri, dezvoltarea oportunităților pentru tineri, dezvoltarea sportului în masă și a sportului de performanță.
11. Ministerul Culturii: elaborarea și promovarea politicilor în domeniul culturii; asigurarea și promovarea bunei funcționări a industriilor creative; restaurarea, conservarea și promovarea patrimoniului național; promovarea imaginii Republicii Moldova pe plan național și internațional prin realizările culturii; susținerea oamenilor de creație.
12. Ministerul Sănătății: îmbunătățirea sănătății populației prin elaborarea și monitorizarea politicilor,  strategiilor și programelor de acțiune în domeniul sănătății care să asigure un acces echitabil la servicii de sănătate de calitate, continue, durabile și cost-eficiente tuturor cetățenilor; susținând și promovând intervențiile de protecție, prevenție și promovare a sănătății și modului sănătos de viață.
13. Ministerul Muncii și Protecției Sociale: definirea, coordonarea și implementarea strategiei și politicilor Guvernului în domeniul muncii, al relațiilor de muncă, al egalității de șanse între femei și bărbați, al familiei, al protecției sociale și al persoanelor vârstnice, în vederea îmbunătățirii calității vieții cetățenilor, asigurării coeziunii sociale și reducerii sărăciei prin asigurarea unui sistem social și de ocupare de calitate, echitabil și accesibil pentru toți cetățenii.
14. Ministerul Mediului: asigurarea dreptului cetățenilor la un mediu sănătos, prin îmbunătățirea calității mediului și utilizarea rațională și responsabilă a resurselor naturale, având în vedere necesitățile generației actuale și celor viitoare, prin decuplarea utilizării resurselor naturale și impactului asupra mediului de creșterea economică și prin consolidarea și excluderea riscurilor de corupere în instituțiile de mediu.
15. Ministerul Afacerilor Interne: prestarea serviciilor de calitate în domeniul ordinii publice şi securităţii pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor omului, a proprietății publice şi private, asigurând o calitate mai bună a vieţii într-un mediu sigur şi transparent.
16. Ministerul Apărării: elaborarea politicii de apărare, conducerea și coordonarea procesului de construcție și dezvoltare a Armatei Naționale, determinarea în timp util a riscurilor și amenințărilor cu caracter militar, precum și a necesităților privind pregătirea sistemului național de apărare pentru asigurarea securității militare a statului.

Cristina Gurez