Constatările Promo-LEX referitor la scrutinul din iulie 2021: Rămâne neclar mecanismul pentru stabilirea numărului de secții de vot

Misiunea de Observare a Promo-LEX cu privire la alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie curent a prezentat concluziile și recomandările Misiunii asupra scrutinului, transmite OFICIAL.

În debut, directorul de program Promo-LEX, Nicolae Panfil a menționat că în procesul electoral au fost implicați 951 observatori.

„La nivel central au activat 27 membri ai Promo-LEX, am fost ajutați în teritoriu de 43 observatori pe termen lung. În ziua alegerilor au fost implicați 881 observatori. Am avut 600 observatori la nivel național selectați în baza unui eșantion. În regiunea transnistreană am avut observatori în toate secțiile de vot. Am avut 81 observatori în secțiile de vot peste hotare și 160 observatori care au activat în ziua alegerilor în cadrul echipelor mobile”, a spus Nicolae Panfil.

Experții Promo-LEX au prezentat principalele constatări și recomandări.

Astfel, potrivit Promo-LEX, alegerile au avut un caracter competitiv, la CEC au fost înregistrați 23 concurenți din 24. La înregistrarea candidatului independent au fost semne de întrebare privind corectitudinea procedurilor de verificare a autenticității semnăturilor. Au existat suspiciuni privind înregistrarea unor candidați având trăsăturile unor blocuri electorale camuflate. A fost periculoasă decizia de a constitui secții de vot în localitățile necontrolate de autoritățile constituționale. Rămâne neclar mecanismul pentru stabilirea numărului de secții de vot.

De asemenea, procesul stabilirii numărului secțiilor de vot peste hotare a fost discontinuu, lipsit de consultare publică, au existat suspiciuni privind influențarea politică a CEC, comunicarea dintre CEC și MAEIE a fost cu lacune.

CEC a asigurat transparența datelor din registrul alegătorilor, numărul alegătorilor a fost în descreștere și continuă creșterea numărului alegătorilor fără domiciliu și a celor din regiunea transnistreană.

Numărul activităților în campanie s-au dublat. Observatorii au stabilit minimum 4 787 activități de promovare. S-au utilizat abuziv resursele administrative – implicarea bugetarilor în timpul orelor de lucru, întruniri cu angajații instituțiilor de stat în timpul orelor de muncă, asumarea meritelor pentru lucrări și servicii din bani publici.

Au fost utilizate imagini a oficialilor străini, intimidări și utilizarea violenței, oferire de cadouri, publicitate cu încălcarea prevederilor legale, utilizarea imaginii cultelor religioase.

Votarea a fost una eficientă, numărarea voturilor a fost rapidă și ordonată. Un și de incidente au fost identificate de observatori: intimidarea observatorilor, agitație electorală, filmarea operațiunilor din secțiile de vot lipsit de continuitate, oferire de recompense și transportarea organizată a alegătorilor.

Totodată, în cadrul campaniei electorale nu au fost aplicate sancțiuni în privința concurenților care au admis încălcări în procesul de raportare a finanțărilor, constatarea lipsei instrumentelor funcționale de investigare și examinare a cazurilor de recepționare neconformă a donațiilor financiare, neraportarea integrală a cheltuielilor de campanie suportate de concurenții electorali.

Potrivit Promo-LEX, BECS nu a raportat cheltuieli de peste 3,2 mln. lei, Partidul „Șor” – peste 3 mln., PDM – peste 1,5 mln. lei, PAS – 1,4 mln. lei, BERU – peste 885 mii lei, PPCC – peste 768 mii lei, Platforma DA – peste 698 mii lei, PACE – 349 mii lei, PUN – peste 316 mii lei, AUR – peste 172 mii lei etc.

Cheltuielile neraportate au fost pentru organizarea evenimentelor electorale, publicitate în mijloacele electronice, materiale poligrafice, transport, remunerarea personalului, sedii de campanie, publicitate stradală, delegarea persoanelor.

Promo-LEX constată că, cadrul legal a suferit o serie de modificări, s-a trecut înapoi la sistemul proporțional de la cel mixt. De asemenea, o serie de modificări nu au fost aprobate de Parlament în lectura a doua.

Au fost depuse 31 contestații în instanțele de judecată, 26 contestații și 38 sesizări la CEC și 29 sesizări la CEC.

CEC nu a adaptat toate procedurile electorale la modificările Codului electoral operate în 2019. Trei Regulamente CEC nu au fost ajustate la specificul scrutinului în sistemul proporțional. CEC a respectat parțial prevederile privind consultarea publică. CEC nu a aprobat o hotărâre care ar reglementa transportarea organizată a alegătorilor în ziua alegerilor. Toate birourile electorale nu au respectat programul de lucru. A fost un dezechilibru de gen, sediile nu toate au fost accesibile persoanelor cu nevoi speciale.

S-au identificat 299 cazuri de discurs de ură și instigare la discriminare – în scădere față de alegerile prezidențiale din anul trecut. Rețelele sociale sunt principalele platforme unde sunt utilizate aceste discursuri.

Cristina Parfeni