Constatările Promo-LEX privind campania electorală pentru turul II al alegerilor prezidențiale

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi cel de-al cincilea raport al Misiunii de observare (MO) a alegerilor prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care conține constatările din perioada 21 octombrie – 29 octombrie.

Raportul reflectă în principal campania electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale, care va avea loc în data de 3 noiembrie, cadrul legal relevant acestui proces, prestația competitorilor electorali, dar și activitatea organelor electorale orientate spre pregătirea alegerilor din această duminică.

Cadrul legal. În procesul de observare, MO a constatat că organul electoral – Comisia Electorală Centrală (CEC) nu oferă o motivare clară a deciziilor pe care le emite, în special în cazuri de respingere a acreditării de observatori. CEC a respins solicitările de acreditare a 775 de observatori naționali propuse de asociațiile „Inimi Grijulii” și „Sufletul și Inima Moldovei”, motivând decizia prin implicarea acestor organizații în acțiuni politice și relațiile lor cu entități internaționale sancționate. CEC a subliniat că aceste organizații ar putea compromite integritatea procesului electoral, iar activitatea lor este incompatibilă cu cerințele de neutralitate și imparțialitate impuse observatorilor.

Analizând hotărârile CEC, s-a remarcat o motivare insuficientă a deciziilor, fiind identificate motive adiționale doar în cadrul unei hotărâri judecătorești. MO recomandă organului electoral să ofere motivări mai detaliate pentru deciziile sale de respingere, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a rațiunilor și legitimității actelor administrative emise.

În procesul de observare, MO a constatat că unii reprezentanți ai concurenților electorali nu au fost admiși în secțiile de votare, deoarece nu erau înregistrați de CEC. Acest fapt sugerează că există dificultăți în interpretarea legislației și a normelor CEC de către funcționarii electorali, ceea ce a făcut ca CEC să vină suplimentar cu unele clarificări. MO precizează că prevederile din Codul electoral sugerează faptul că reprezentanții trebuie să fie confirmați de organul electoral în care urmează să-l reprezinte pe concurentul electoral. Această normă pare să împovăreze activitatea concurenților electorali, care ar trebui să depună demersuri în cadrul fiecărui BESV, în care își doresc să aibă reprezentanți în ziua alegerilor. MO consideră că legiuitorul trebuie să modifice normele legale, astfel încât procedura de confirmare a reprezentanților competitorilor electorali în organele electorale să fie facilă.

Contestații și litigii electorale. În perioada observată, la CEC au fost depuse șapte contestații care se referă la referendumul republican constituțional, vizând materialele și agitația electorală, renumărarea voturilor și anularea rezultatelor în secțiile de votare din diaspora.

În aceeași perioadă, consiliile electorale de circumscripție (CECE) au primit 21 de contestații, dintre care cele mai multe au fost depuse la Chișinău și în diaspora. Majoritatea contestațiilor vizau reprezentanții concurenților electorali, agitația electorală și nereguli în listele electorale, fiind examinate în termenul legal de maxim 3 zile. De asemenea, organele de drept au intensificat măsurile împotriva coruperii electorale, poliția și CNA desfășurând investigații și aplicând sechestre. Totodată, Promo-LEX a observat riscuri privind încălcarea drepturilor omului prin publicarea unei liste cu membri pretinși ai unor formațiuni politice implicate în corupere electorală.

Prestația competitorilor electorali. În perioada campaniei electorală pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din Republica Moldova au fost desfășurate cel puțin 268 de activități de promovare de către cei doi candidați – Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo. Majoritatea activităților s-au concentrat pe distribuirea materialelor electorale, cu 57% pentru Alexandr Stoianoglo – PSRM și 43% pentru Maia Sandu – PAS. Activitățile s-au desfășurat predominant în Chișinău, Bălți și Dondușeni, iar cele mai frecvente metode au fost distribuirea de pliante și întâlniri cu alegătorii.

Publicitatea electorală a fost prezentă masiv, cu un total de 872 de cazuri observate, incluzând materiale printate, publicitate stradală și online. În cazul lui Alexandr Stoianoglo au fost observate 58% din aceste materiale, iar în cazul Maiei Sandu de 42%. În perioada monitorizată, au fost constatate cel puțin opt cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, fiind vizată Maia Sandu, inclusiv cazuri de implicare a bisericii în campania electorală, dar și a unor sindicate, fapt care este interzis de legislație.

În contextul desfășurării activităților de campanie electorală pentru turul al doilea al alegerilor prezidențiale, au fost observate activități de campanie negativă și dezinformare. Au fost distribuite materiale de propagandă și mesaje menite să discrediteze atât pe Maia Sandu, cât și pe Alexandr Stoianoglo, prin flyere, spoturi video și afișe vandalizate. Pe lângă acestea, au fost semnalate incidente de agresiune verbală și fizică între susținătorii candidaților.

Finanțarea alegerilor și a campaniei electorale. Concurenții electorali au depus rapoarte financiare la CEC în termenul stabilit, acestea fiind publicate pe site-ul CEC, însă într-un format greu accesibil pentru utilizatori. În perioada 23–27 octombrie 2024, cei doi concurenți au raportat venituri totale de 2.062.560 lei, din care 95% au fost raportate de către Maia Sandu, iar 5% din suma totală a fost declarată de Alexandr Stoianoglo. Majoritatea surselor declarate provin din alocații de stat și donații de la persoane fizice și juridice.

Cheltuielile declarate au însumat peste 3,3 milioane de lei, care au fost direcționate, în mare parte, către producția de spoturi publicitare (57%) și materiale promoționale (36%). Din aceste cheltuieli, Maia Sandu a raportat 58%, iar Alexandr Stoianoglo – 48%. În această perioadă, Promo-LEX a identificat cheltuieli neraportate în valoare de 733.416 lei, din care 90% îi revin lui Alexandr Stoianoglo și 10% Maiei Sandu. Cele mai multe dintre acestea au fost pentru materiale promoționale (87%), recompense pentru voluntari (8%), organizarea de evenimente (4%) și publicitate online (2%).

Discurs de ură și instigare la discriminare. În perioada 7 – 24 octombrie 2024, au fost identificate cel puțin 42 de cazuri de discurs de ură și alte forme de manifestare a intoleranței. Dintre acestea, 41 de cazuri au avut loc în context electoral. Majoritatea cazurilor (31 de cazuri) au fost răspândite prin intermediul aplicațiilor mobile și rețelelor de socializare. Criteriile „apartenența politică”, „opinie” și „sex/gen” au stat cel mai des la baza discursurilor de ură, în perioada monitorizată. Bărbații (26 de cazuri) cu vârsta cuprinsă între 35 și 50 de ani (15 cazuri) au utilizat cel mai des discursul de ură. În această perioadă, cazurile de discurs de ură au luat forma promovării de stereotipuri, limbaj sexist, discurs homofob, promovarea și justificarea discriminării, precum și incitări la acțiuni violente