Conflict între IGP și Avocatul Poporului. Cernăuțeanu solicită modificarea unui Raport, Panico a sesizat mai multe instituții ale statului

Avocatul Poporului, Ceslav Panico, a primit o scrisoare (notificare) oficială din partea șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, prin care și-a expus dezacordul și disconsideră unele constatări ale Avocatului Poporului incluse într-un raport special și solicită modificarea Raportului special și eliminarea comunicatelor despre raport, informează OFICIAL.

Ceslav Panico este mirat că IGP a apelat la astfel de acțiuni și spune că este pentru prima dată, timp de 25 de ani de activitate a Oficiului Avocatului Poporului, când o astfel de acțiune de imixtiune în activitatea Ombudsmanului are loc (printr-o scrisoare oficială de notificare).

„Și aceasta este un atac asupra independenței instituției Avocatului Poporului, prin care se încalcă normele constituționale, Legea Avocatului Poporului și acte/recomandări internaționale.

În total au fost elaborate peste 500 de rapoarte în toți acești 25 de ani. Iar rapoartele sunt folosite și de organizațiile naționale și internaționale, sau chiar de către avocați în instanțe naționale și internaționale (CtEDO). Și niciun raport nu a fost contestat într-un fel sau altul! În acest sens, Oficiul dispune de mai multe seturi de metodologii și instrumente complexe de monitorizare și raportare, elaborate la standardele ONU și CoE.

Reacția Șefului IGP este și mai stranie având în vedere că, în perioada 9-17 ianuarie 2024 Avocatul Poporului a recepționat de la IP Cimișlia și Direcția interacțiune justiție, ambele subdiviziuni ale IGP, răspunsuri cu privire la acțiunile executate și măsurile întreprinse în baza recomandărilor din Raport. O astfel de practică este stabilită de mai mulți ani, și este un instrument de monitorizare convenită cu toate instituțiile de detenție din țară”, spune Ceslav Panico.

Despre Raportul Special ”Suicid dubios în Izolatorul de detenție preventivă al Inspectoratului de poliție Cimișlia”, Ceslav panico spune că acest caz de suicid este unul special și dubios.

„Cel puțin din considerentele (dar vedeți Raportul):

a) A avut loc un deces în custodia statului!, dar mai ales sinuciderea (care nu a fost de mult timp în izolatoarele de poliție);

b) Ne-a apărut întrebarea de ce au fost lăsați să comunice liber preț de două ore (20.00 – 22.00), cu ușele descuiate (conform datelor de la Poliție), 2 persoane care erau plasate în celule diferite și care ambele au fost condamnate anterior. Deci, ambele ar cunoaște regulile și tradiția subculturii criminale din penitenciare;

c) Dacă nu anume comunicarea (de peste 8 ori, conform informației parvenite de la Poliție) dintre acele 2 persoane ar fi facilitat presiunea asupra persoanei decedate și persoana a deveni mai agitată și a fost intimidată. Având în vedere că persoana decedată a fost reținută pentru tentativă de viol (art.27, 171 alin.(1) Cod penal al R. Moldova) și care știa că ar putea să fie în nesiguranță, și chiar supus violenței, dacă va ajunge în penitenciar (anume din considerentul infracțiunii comise);

d) De ce persoanele de supraveghere a izolatorului când a observat agitarea victimei nu a înreprins mai multe acțiuni; sau nu a observat că a ascuns cerșeafurile; sau că a intrat și ieșit de 10 ori în blocul sanitat din celulă timp de 3 ore (00.00 – 03.00). Sau, de ce nu a fost întrepinse mai multe acțiuni când a observat că persoana nu se află sub monitorizare video și doar la ora 05:17 a constatat că persoana este decedată;

e) La fel, au apărut multe semne de întrebări ce ține de anchetele desfășurate și acțiunile procurorilor, precum și alte motive expuse în raport.

Importanța cazului ține de faptul că, decesul, într-un loc de custodie al statului este interpretat de standardele internaționale ca o omisiune gravă a statului de a garanta dreptul la viață, care și-a asumat să ofere în primul rând protecție și siguranță persoanelor pe care le are în custodia sa. Iar acțiunile sau inacțiunile instituțiile statului pot avea efecte asupra decesului persoanei (vezi de asemenea Cazul Brăguță 2017, Cazul Cosovanu 2017). Pentru ce îl mai iai în custodie dacă nu poate să-i garanteze ca nu va muri acolo!? În acest sens, avem suficiente condamnări la CtEDO pe art.2 și art.3.

Cu atât mai grave sunt cazurile de suicid în locurile de detenție, în special în cadrul poliție unde ele sunt foarte rare sau deloc în ultimul timp. Eu în locul la IGP sau MAI, nu aș încerca să critic activitatea Ombudsmanului, dar chiar aș face o anchetă complexă să înțeleg mai bine omisiunile, astfel ca să previn astfel de decese (suiciduri) și în alte instituții ale poliției.

Ca rezultat al monitorizării și cercetării cazului (în perioada iulie – noiembrie 2023), a fost elaborat și a expediat mai multor instituții Raportul Special, care conține mai multe constatări privind deficiențele în asigurarea prevederilor art.2, art.3, art.5 CEDO. Constatările ale Avocatului Pooporului sunt bazate inclusiv pe informații parvenite de la mai multe autorități (poliție, procuratură etc.)”, spune Ceslav Panico referindu-se la Raport.

Totodată, el a luat act de declarațiile expuse de Conducătorul IGP și regretă faptul că domeniului de funcționare a Instituție Naționale a Drepturilor Omului (INDO) nu este bine cunoscut de Dlui, în special privind opinia Dlui de a contesta Rapoartele Avocatului Poporului.

„Astfel, specific faptul că, contestarea în procedură administrativă care a fost menționată de Șeful IGP, este o procedură improprie și inoportună, în raport cu activitatea Oficiului Avocatului Poporului și activitatea Avocatului Poporului în special or, INDO deși este o instituție publică nu activează întru-un regim de putere publică conform art. 8 din Codul administrativ deoarece nu are forță juridică obligatorie, de a se impune în raport cu alte persoane juridice sau fizice. De asemenea, este greu de imaginat ca Raportul emis de INDO și supus discuției să fie catalogat drept un act administrativ individual sau normativ pentru a putea fi atacat în procedura contenciosului administrativ (Raportul nu are o forță juridică). Altfel, am putea spune că și Raportul Anual al Ombudsmanului sau al Parlamentului, sau al IGPului, sau chiar ale organizațiilor internaționale ar putea fi contestate într-o procedură administrativă menționată.

Raportul expus nu reprezintă altceva decât realizarea competențelor funcționale ale Avocatului Poporului în calitate de reprezentant al Instituției Naționale a Drepturilor Omului cu expunerea recomandărilor pe care Ombudsmanul le consideră necesare pentru un anumit subiect, iar încercarea intervenirii în oricare mod asupra recomandărilor expuse, chiar și sub forma solicitării de „rectificare a unor expuneri care ele sunt publice”, urmează a fi tratată drept o imixtiune în activitatea Avocatului Poporului, conform standardelor expuse supra și trebuie contracarată în conformitate cu legislația în vigoare.

De asemenea, atrag atenția șefului IGP asupra faptul că în Raportul vizat nu s-a făcut trimitere la persoana specifică a conducătorului IGP, pentru a se considera o denigrare de imagine a domnului Cernăuțeanu, ci doar s-au expus constatările și opiniile Instituției Naționale a Drepturilor Omului, care trebuie privite drept un suport pentru instituția vizată, în vederea consolidării respectării drepturilor omului”, spune Panico.

În acest sens, Avocatul Poporului a sesizat Ministrul Afacerilor Interne, cu informarea Prim-ministrului și altor instituții, despre acțiunea de imixtiune și atac asupra garanțiilor de independență ale instituției Avocatului Poporului și a solicitat întreprinderea măsurilor necesare în vederea încetării oricărei acțiuni de intimidare și imixtiune în activitatea Avocatului Poporului din partea Inspectoratului General de Poliție, precum și, întreprinderea măsurilor necesare în vederea preîntâmpinării și neadmiterii pe viitor a oricărei imixtiuni în activitatea Avocatului Poporului din partea structurilor MAI.

„Totodată, am sesizat despre acest caz și Președintele Parlamentului și mai multe comisii specializate din Parlament.

Îndemn autoritățile să înceteze orice imixtiune în activitatea Avocatului Poporului și mă ofer să continuăm colaborea cu autoritățile pentru remedierea problemelor sistemice. Este esențial ca instituțiile să se concentreze asupra soluțiilor și să asigure respectarea drepturilor omului în Republica Moldova.

Reafirm că rapoartele și acțiunile sale au ca scop îmbunătățirea situației drepturilor omului și nu au nicio intenție de a denigra instituții, cu atât mai mult o persoană sau alta. Este necesar să se recunoască valoare rapoartelor Ombudsmanului și să se acționeze în concordanță cu recomandările emise pentru a asigura drepturile și libertățile fundamentale ale tuturor oamenilor Republicii Moldova”, spune Avocatul Poporului.