(INTERVIU) Vitalie Gămurari: „Încrederea din partea cetățenilor în politicieni s-a spulberat destul de repede, odată cu declanșarea reformelor”
În cadrul unui interviu acordat portalului OFICIAL.md, purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vitalie Gămurari, a vorbit despre problemele cu care se confruntă clasa politică din RM, relația PDM cu opoziția, încrederea cetățenilor în politicieni, dar și despre alte subiecte importante în contextul actual.
O.: Dle Gamurari, cum ați descrie situația politică a Republicii Moldova la etapa actuală?
V.G.: Situația politică este destul de complicată, doar că – această complicație trebuie privită ca un efect al întregii perioade de prezență a statului nostru în calitate de subiect de drept internațional. Încrederea din partea cetățenilor în politicieni s-a spulberat destul de repede, odată cu declanșarea reformelor (necesare) în toate domeniile, dar, care, în realitate au intrat în conceperea cetățeanului de rând prin privatizări dubioase și sărăcirea în continuu a populației. Referindu-mă la starea de lucruri la moment, trebuie să constatăm faptul că, clasa politică moldovenească nu a învățat încă lecția democrației. Nu este nimic straniu, toate statele au trecut prin asemenea perioade. În asemenea situații contează ca liderii politici, cei care se pretind a fi „elita” societății, să găsească o idee națională în jurul căreia să consolideze societatea, dar nu să o dezbine. În Republica Moldova se creează impresia că ideea revanșismului a fost și rămâne una de bază. Da, ea este o idee care prinde, este una simplă, dar este una destul de periculoasă. Dacă analizăm mesajele ce vin din partea partidelor de opoziție, inclusiv parlamentare și extra-parlamentare, observăm, în mare parte, lipsa de critică constructivă față de guvernare. În această luptă se observă foarte clar și lobby parvenit din partea unor reprezentanți ai societății civile. Am utilizat termenul „unor” nu pentru a ignora rolul acestora în viața socială a statului Republica Moldova, doar pentru a atenționa că ei nu constituie întreaga societate civilă, doar atât. Cu regret, suntem în fața unui „război” hibrid, care este mult mai ieftin, iar, uneori, chiar și mai efectiv. Acest „război” nu a apărut în ultimii doi-trei ani, el a existat pe întreaga perioadă de independență a Republicii Moldova, prin propaganda din mass-media, coruperea unor reprezentanți ai clasei politice, utilizarea pe larg a factorului criminal în politică, dezbinarea societății după diverse criterii, etc.. Astăzi, poate ca niciodată este important ca societatea să se consolideze, liderii politici să întrețină un dialog permanent, să pună la bază interesul național și nu propriul ego. Altfel, există un pericol real pentru viitorul Republicii Moldova, inclusiv ca subiect de drept internațional.
O.: Aveți puțin timp de când sunteți pe arena politică. Până acum ați fost mai mult în societatea civilă. Ce părere aveți: oamenii mai au încredere în proiectele politicienilor?
V.G.: Da, într-adevăr sunt implicat în mod direct în politică ceva mai bine de două luni. Vreau să va spun, că deși eram interesat de politică încă din copilărie, politica autohtonă a început să mă intereseze doar odată cu schimbările din 2009. Totuși, eram destul de activ în mass-media din Republica Moldova, nu o dată am comentat evenimentele din țară pentru jurnaliști din Ucraina, Rusia, România, Belgia, Franța. M-am străduit să nu fiu asociat cu nici un partid, deși, nu am ascuns niciodată că am fost opozant al partidelor ce au preluat puterea după alegerile din 2009. Trebuie să recunoaștem faptul că, la acel moment în societate exista o suprasaturare față de regimul ce a guvernat între 2001-2009 și exista o siguranță, deseori chiar copilărească, față de aceste noi partide care au venit la guvernare, inclusiv în liderii acestora. Eu vin din mediul academic, am crescut în mediul academic, fapt ce și-a lăsat amprenta asupra viziunilor, poziției și atitudinii mele față de tot ce fac. Aș dori foarte mult să reușesc să implementez sau, cel puțin, să familiarizez societatea cu regulile de joc pe care noi le promovăm în educație și știință. De fapt, nu voi spune nimic nou, sunt lucruri bine cunoscute. Încrederea în politicieni se pierde foarte repede, asta demonstrează practica mondială, în special în condițiile în care așteptările erau foarte mari. Or, sarcina politicienilor constă în deservirea cetățenilor, inclusiv prin intermediul diverselor proiecte palpabile, reforme reale, chiar dacă acestea sunt uneori destul de dure. De capacitatea de a explica necesitatea unor asemenea reforme, dar și efectele care vor fi produse de acestea, depinde succesul fiecărei reforme în parte, iar în ansamblul său – bunăstarea poporului și prosperitatea statului. Oponenții caută de fiecare dată lacunele create de partidele de la guvernare, dar și cele din opoziție, venind imediat cu aportul său, care, în caz de succes – le aduce dividendele atât de necesare.
O.: Credeți că ar fi posibile alegerile parlamentare anticipate, odată cu schimbarea sistemului electoral? Pe cât de oportună vi se pare această idee?
V.G.: Obiectivul principal al schimbării sistemului electoral este reformarea clasei politice și restabilirea încrederii din partea cetățenilor în politicieni. Schimbarea sistemului electoral este o idee acceptată de marea parte a societății, asta arată majoritatea sondajelor electorale, inclusiv cel care a fost organizat de compania americană de prestigiu pe un eșantion de peste 12.000 persoane, la solicitarea PDM. În plus, această idee a fost promovată destul de insistent pe parcursul ultimilor ani și de partidele de opoziție, inclusiv cele extra-parlamentare, care astăzi se opun, doar din simplul motiv că ideea vine de la PDM. Trebuie să conștientizăm un lucru – nu există sistem electoral ideal. Altfel, toate statele ar fi acceptat demult un singur sistem. Însă căutarea unei variante optime în acest sens ține de dreptul suveran al statului. Totodată, schimbarea sistemului electoral trebuie privit ca un proces evolutiv, pe când alegerile anticipate, din contra – unul cu elemente revoluționare. Nu cred că statele din spațiul fostei URSS, inclusiv Republica Moldova, care cunosc efectele unor revolte în masă care se pretind a fi revoluții, au la moment nevoie anume de așa ceva. Ideea schimbării sistemului electoral a trecut toate etapele ce pot fi urmărite într-o societate ce se pretinde că tinde spre democrație. Iar referitor la avizul ce trebuie sa parvină din partea Comisiei de la Veneția, pot doar să reiterez ceea ce este foarte bine cunoscut. Componența acestei prestigioase instituții i-a permis să fie neutră în expunerile sale, ea axându-se doar pe aspectele de ordin juridic și tehnic, și nicidecum de ordin politic. În plus, în egală măsură un lucru bine cunoscut, avizul are caracter de recomandare pentru statul solicitant, fapt ce nu scade din valoarea documentului în cauză. (n.r. – răspunsurile au ost oferite înaintea publicării avizului Comisiei)
O.: Cât, în opinia Dvs., ar acumula Partidul Democrat, dacă următoarele alegeri ar avea loc în baza sistemului electoral nou – uninominal sau mixt?
V.G.: Nu aș dori să fac careva sondaje referitor la viitorul procentaj acumulat de PDM, din simplu motiv că până la alegerile parlamentare mai este suficient timp și nu aș crede că vre-un partid ar putea astăzi să se expună asupra acestui subiect. Evident că, fiecare partid tinde să ia un procentaj cât mai mare, în acest sens, în curând vom intra într-o perioadă destul de agitată, iar reieșind din „tradițiile” democratice ale Republicii Moldova – pe alocuri și destul de urâtă. PDM, în calitate sa de partid ce se află la guvernare, are o sarcină destul de dificilă, dar, totodată, și nobilă. Doar promovarea unor reforme de succes, palpabile pentru cetățeanul de rând, precum și asigurarea unei dezvoltări economice relevante și garantarea unei securități în sens larg al cuvântului în societate, poate aduce dividende politice într-un an electoral. Pe de altă parte, partidele de opoziție se află într-o situație mult mai favorabilă, ele nu poartă răspundere în fața alegătorului. Evident, că în asemenea condiții, aceste formațiuni vor urmări foarte atent acțiunile întreprinse de PDM.
O.: Cum vedeți relația Partidului Democrat cu opoziția?
V.G.: Relația partidului care se află la guvernare cu opoziția este un subiect care apare în orice stat, în orice societate democrată. Doar că trebuie să conștientizăm faptul că opoziția în egală măsură poartă răspundere pentru întreținerea unui dialog continuu cu guvernarea. Astfel, opoziția trebuie delimitată în opoziție constructivă, care vine cu critici în adresa guvernării, dar și cu anumite soluții bine argumentate și opoziția care nu face altceva decât să critice de dragul criticii. Asemenea situații există în mai multe țări, nu suntem noi primii. Totodată, pe parcursul aflării la guvernare, PDM a fost deschis pentru un dialog constructiv cu toate partidele politice, poate mai puțin cu cele extremiste, în discuțiile referitor la reformele promovate, politicile elaborate, proiectele de legi etc. Un alt exemplu – ar fi dezbaterile pe diverse subiecte cu invitarea reprezentanților tuturor partidelor politice, a reprezentanților societății civile etc. Totodată, noi așteptăm o abordare constructivă din partea opoziției, de exemplu, cum văd ei anumite reforme, nu doar critică la general. Or, astfel, opoziția nu își valorifică acel rol pe care trebuie să-l joace într-o societate democrată.
O.: Ce șanse credeți că are opoziția din Republica Moldova în continuare?
V.G.: Opoziția are rolul său în societate, doar că trebuie să fie capabilă să-l valorifice. Pe de altă parte, succesul opoziției de regulă este dictat de insuccesul guvernării. Practica altor state ne demonstrează că o opoziție constructivă nu doar că este un ajutor statului (nu mă refer la guvernare), dar și trage anumite beneficii în campaniile electorale, schimbându-se cu partidul de guvernare. Apropos, să încercăm să preluăm această practică occidentală, în condițiile în care criticile reciproce sunt constructive, nu se trece la persoană și este stabilită o „linie roșie”, după care nu se trece. Practica altor state ne demonstrează că acesta nu este un vis, ci o realitate, doar că mult depinde de eforturile depuse de jucătorii politici.
O.: Care, în opinia dumneavoastră, sunt cele mai mari probleme cu care se confruntă clasa politică din Republica Moldova?
V.G.: Este destul de clar că, clasa politică din Republica Moldova are probleme ce reflectă nivelul de maturitatea ei. Deseori oamenii veniți în politică nu sunt politicieni de carieră, cei drept, problemă cunoscută pentru mai multe state. Deseori făceam o paralelă cu situația din diplomație, unde există diplomați de carieră și diplomați politici. Este un exemplu foarte bun pentru cei ce se lansează în politică, conștientizând faptul că viața o va dedica activității politice. Democrația presupune și o evoluție a nivelului de cultură politică, proces prin care trece și Republica Moldova, doar că mai este nevoie de ceva timp. Or, trecerea de la structura partidului, în condițiile în care acesta este condus în exclusivitate de liderul de partid, deseori neadmițând creșterea unor potențiali concurenți în rândul propriului partid, duce în scurt timp la dispariția de facto a partidului respectiv din viața politică activă a țării. Dacă se va înțelege că politica este arta compromisului, inclusiv în sânul propriului partid, atunci acest partid va avea o viață mai lungă.
O:. Cum credeți că va evolua situația politică în continuare?
V.G.: Consider că, vom avea un an politic destul de încordat, cu implicarea tot mai activă a factorului extern în scopul susținerii unor partide politice, dar situație ce ar putea fi depășită, în principiu. Totuși, nu văd cum ar putea fi schimbat vectorul european de dezvoltare al Republicii Moldova. Cred că, va începe, în final, procesul de consolidare a unor partide trainice, care vor dori să vină în viața politică a Republicii Moldova, pentru mai mult timp, astfel, fiind eliminate, treptat, unele structuri politice fără perspectivă. Nu voi încerca să dau exemple de asemenea partide, doar, consider că, viața le va aranja pe toate. Schimbarea sistemului electoral, trebuie să aducă pe scena politică a țării persoane noi, care s-au realizat cu succes în diverse domenii și care trezesc încredere în rândul cetățenilor Republicii Moldova.
Mihaela Conovali