(INTERVIU) Viorel Godea: Când în Republica Moldova criza demografică va fi adusă sub un control oarecare, vor apărea premise reale pentru relansarea economiei

Interviu cu directorul general al companiei „Lagmar”, Viorel Godea

Î: Dle Godea, Dvs. activaţi preponderent în domeniul construcţiilor, dar, din câte ştiu, cunoaşteţi destul de bine economia naţională, în general. Cum aţi califica starea acesteia în prezent?

V.G.: Nu este cea mai bună, dar acest lucru îşi are şi explicaţiile sale obiective. Economia încă nu şi-a revenit bine după pandemia de COVID-19 (iar unele semnale legate de numărul de infectări trezesc noi îngrijorări în acest sens); războiul din ţara vecină, care are o influenţă mare asupra proceselor economice de la noi, continuă; situaţia în regiunea din care face parte şi Republica Moldova este departe de a fi una favorabilă investiţiilor etc. Ca să nu mai vorbim deja de criza demografică, care afectează atât piaţa muncii, cât şi puterea de cumpărare a oamenilor şi aceasta iarăşi se expune asupra majorităţii ramurilor economiei naţionale.

Părerea mea personală este că acum trebuie să ne orientăm mai mult ca să menţinem situaţia măcar la nivelul actual, să nu admitem ca ea să degradeze. Astfel, vom porni cu şanse mult mai mari de relansare economică, când va veni momentul potrivit.

Î: Şi care ar fi acest moment?

V.G.: În primul rând, vorbim despre pacea din Ucraina – cu cât mai repede va fi pace în ţara vecină, cu atât mai rapid vor porni procesele de stabilizare şi relansare economică la nivelul întregii regiuni, inclusiv şi în Republica Moldova. Ca să nu mai vorbim de faptul că Moldova poate deveni o importantă platformă, unde să se regăsească diverşi jucători de talie internaţională ce vor dori să se implice şi să contribuie la reconstrucţia Ucrainei.

În al doilea rând, vorbim despre depăşirea în totalitate a consecinţelor pandemiei de COVID-19. Apropo, acum trebuie să fim maximal pregătiţi pentru a face faţă unui nou posibil val al pandemiei ca să ieşim cu minime pierderi economice, umane şi de oricare alt fel.

În al treilea rând, desigur vorbim şi de momentul când se vor aşeza lucrurile cât de cât pe piaţa muncii, iar criza demografică va luată la un minim control. În ceea ce ţine de piaţa muncii, autorităţile au întreprins deja unele acţiuni. Acum e momentul să evaluăm efectul lor, ca să fie posibil de adoptat deciziile privind paşii ce se impun în continuare. Cât despre criza demografică, cu asemenea fenomene s-au confruntat şi alte ţări. Este adevărat că la noi această criză se manifestă mai sever, dar, luând drept bază exemplele altor ţări, putem deduce că la un moment dat aceasta va trece de apogeu şi lucrurile vor începe să revină la normal. Desigur, dacă în acest sens se va acţiona corespunzător şi pe linia factorului decizional.

Când în Republica Moldova criza demografică va fi adusă sub un control oarecare, vor apărea premise reale pentru relansarea economiei.

Î: În perioada următoarelor luni Moldova va trece prin trei scrutine – alegerile prezidenţiale, referendumul constituţional şi alegerile parlamentare, care ar urma să aibă loc pe la jumătatea anului viitor. Cum credeţi că se vor expune aceste scrutine asupra activităţilor economice?

V.G.: Din start, vreau să fac o precizare importantă – alegerile reprezintă tema politicienilor, nu a oamenilor de afaceri. Pe noi politica ne interesează strict prin prisma influenţei pe care o poate avea asupra activităţilor de business. Desigur, fiecare scrutin presupune o oarecare instabilitate, un oarecare suspans, mai ales atunci când e vorba de activităţi investiţionale. Dar aşa e peste tot şi noi înţelegem că acesta e preţul ce trebuie plătit pentru democraţie. Căci, nu poate exista un stat democratic fără alegeri – ele sunt însăşi baza democraţiei. În această situaţie, noi putem doar să ne dorim ca influenţele politicului asupra businessului să fie minime ca să ne putem desfăşura activitatea în condiţii cât de cât normale.

Î: În ultimul timp, o temă frecvent discutată ţine de investiţiile străine în Moldova. Ce ar trebui de făcut pentru a impulsiona procesul?

V.G.: Activităţile în direcţia respectivă trebuie să se desfăşoare concomitent în două direcţii. În primul rând se impune o discuţie sinceră cu investitorii străini deja prezenţi pe piaţa locală. Această discuţie ar permite de identificat preocupările lor, aşteptările pe care le au, problemele cu care se confruntă. Dacă acest lucru va fi făcut şi dacă, după discuţia respectivă, ar urma şi acţiuni de ordin practic, acesta ar fi un semnal puternic pentru alţi potenţiali investitori străini că se merită să vină în Republica Moldova, că ţara noastră este deschisă şi receptivă la tot ce ţine de activităţile investiţionale.

În al doilea rând, pentru atragerea investitorilor străini, trebuie să se acţioneze ferm în vederea creării climatului de afaceri atractiv. Aici se are în vedere un amplu set de acţiuni – de la revizuirea legislaţiei fiscale şi instituirea de noi facilităţi pentru investitori şi până la asigurarea unei justiţii eficiente şi independente. Acest ultim aspect este în special important pentru investitori.

Dar, apropo, eu nu o dată am spus că procesul investiţional trebuie privit în întreaga sa complexitate, iar când vorbim de oportunităţi, de atragerea investitorilor, trebuie să luăm în calcul şi alt fel de investitori decât cei străini.

Î: Ce aveţi în vedere?

V.G.: În repetate rânduri am menţionat că în egală măsură trebuie stimulaţi şi investitorii locali. În Moldova există suficienţi oameni de afaceri care ar fi dispuşi să-şi extindă activităţile, să facă noi investiţii dacă climatul de afaceri ar deveni mai bun. Cu aceşti oameni trebuie să discute autorităţile, iar în urma dialogului respectiv – să se vină cu soluţii acceptate de ambele părţi.

De asemenea, cred că avem nevoie de noi programe guvernamentale ce ar stimula investiţiile în afaceri mici şi medii din partea diasporei. Da, ştiu că unii din diasporă au revenit acasă, au investit, iar acum sunt dezamăgiţi. Însă, aceste lucruri regretabile s-au întâmplat pentru că nu s-a atras atenţia cuvenită enormului potenţial investiţional pe care-l reprezintă diaspora şi, respectiv, nu s-a creat cadrul de activitate adecvat pentru ca respectivele investiţii nu doar să fie făcute, ci şi si genereze o eficienţă oarecare.

Î: Dacă v-aş solicita un scurt pronostic privind evoluţia economiei naţionale în continuare, care ar fi acesta?

V.G.: De felul meu sunt optimist şi aceasta m-a ajutat să mă mobilizez şi să depăşesc multe momente neplăcute pe care le-am avut. De aceea, răspunsul meu scurt va fi următorul: pe termen scurt, tratez evoluţia economiei naţionale cu un optimism rezervat. Repet: dacă nu vom permite degradarea situaţiei în continuare, dacă vom reuşi să conservăm lucrurile pentru ceva timp măcar la nivelul actual – deja va fi o realizare importantă. Pe termen mediu şi lung, sunt mult mai optimist şi cred că economia naţională îşi va reveni, va fi redimensionată şi va cunoaşte o dezvoltare oarecare. Nu vorbim de o dezvoltare vertiginoasă, dar, cu siguranţă, de una moderată.