(INTERVIU) Vaja Jhashi: Vom continua să investim, să ne dezvoltăm, să creăm noi locuri de muncă şi să achităm noi impozite la buget

În cadrul unui interviu acordat pentru www.oficial.md, Vaja Jhashi, proprietarul holding-ului „Trans-Oil Group”, a vorbit despre rezultatele înregistrate în 2019, despre relaţia dintre mediul de afaceri şi organele de stat, despre aşteptări şi planurile de viitor.

O: Anul 2019 se apropie de sfârşit. Aţi putea face deja un bilanţ preliminar şi să spuneţi cum a fost acesta pentru holdingul pe care-l conduceţi?

V.Jh.: A fost un an în care echipa noastră a muncit foarte mult, dar nu pot să nu remarc cu satisfacţie că efortul depus a dat rezultate. Am reuşit să avansăm serios şi la capitolul dezvoltarea afacerii în Moldova, lansând noi proiecte investiţionale, dar, totodată, am continuat să ne afirmăm în plan internaţional.

Dacă e să mă refer la investiţiile în Moldova, aş menţiona punerea în funcţiune a liniei pneumatice independente pentru grâne cu o lungime de 515 metri şi o capacitate de transport de 250 t pe oră, care uneşte ambele terminale ale grupului din port. În rezultatul acestui proiect, terminalele noastre din portul Giurgiuleşti pot asigura trecerea a 1,6 mil. tone metrice pe an. Volumul investiţiilor în construcţia liniei pneumatice a constituit circa 1,6 mil. dolari SUA.

De asemenea, aş menţiona şi faptul că am demarat un nou proiect în Portul internaţional Giurgiuleşti cu valoarea de 22 mil. dolari SUA – construcţia unei noi uzine de prelucrare a uleiului. Capacitatea acesteia va fi de 700 tone în 24 de ore, iar construcţia se va finaliza către începutul anului 2021.

Referindu-mă la realizările în plan internaţional, aş menţiona că în 2019 Oaktree Capital Management (OCM) a intrat în acţionariatul Aragvi Holding International Ltd (compania-mamă a Trans-Oil Group), devenind astfel acționar al Trans-Oil Group. Cred că e cazul să amintesc aici că Oaktree Capital Management este o companie americană de conducere globală a activelor, specializată în investiții alternative (inclusiv capital privat), cu peste 120 de miliarde USD de active administrate.

De asemenea, în 2019 Trans-Oil a fost evaluat de S&P și Fitch Agencies – Corporate Family Rating. O precizare importantă – nu există alte companii în Moldova care să beneficieze de evaluarea IRA.

Tot în 2019, Trans-Oil a reuşit să vândă euro-obligaţiuni garantate în valoare de 300 milioane de USD, acestea fiind achiziţionate de investitori din Elveţia, Marea Britanie şi SUA.

Nu în ultimul rând, se cere de menţionat la acest capitol că în 2019 Trans-Oil a achiziționat Fabrica de ulei din Ţăndărei, situată în Ialomița, România, cu o capacitate de procesare de 650 de tone metrice (MT) de semințe de floarea soarelui pe zi.

O: Da, într-adevăr, se pare că 2019 a fost un an de excepţie pentru holding-ul pe care-l conduceţi. Ceea ce frapează este că aţi reuşit toate aceste realizări într-un an marcat de instabilitate politică, când marea majoritate a agenţilor economici, a investitorilor a dat dovadă de maximă prudenţă…

V.Jh.: Eu nu o dată am spus că business-ul şi politica nu trebuie să aibă nimic în comun. Fiecare trebuie să-şi caute de treburile sale şi să acţioneze în vederea realizării scopurilor propuse. Da, există unele tangenţe între business şi politică, dar ele se încadrează perfect în limita legalităţii şi normalităţii. Spre exemplu, business-ul şi politica trebuie să comunice astfel încât factorul decizional (mă refer la structurile abilitate ale statului), atunci când elaborează politicile economie, fiscale, comerciale să ia în calcul şi interesul business-ului. Nu zic că organele de stat trebuie să procedeze aşa cum îşi doresc reprezentanţii mediului de afaceri – aşa ceva nu poate fi, dar undeva să se găsească jumătatea de aur, care să ia în calcul şi interesele mediului de afaceri. Dacă mediul de afaceri se dezvoltă, se achită mai multe impozite şi statul are mai multe posibilităţi de a face faţă cerinţelor de ordin social, de a implementa proiecte de infrastructură etc.

O: Tot ceea ce spuneţi Dvs. e corect, dar eu aveam în vedere şi stabilitatea politică, care, totuşi, e necesară.

V.Jh.: Evident că e necesară, şi nu doar pentru business. În condiţii de stabilitate politică, politicile comerciale, economice, fiscale ale statului se elaborează mult mai calitativ. Şi dialogul dintre mediul de afaceri şi structurile de stat decurge altfel. Ca să nu mai vorbim că stabilitatea politică creează un cadru favorabil investiţiilor. Dar, noi, reprezentanţii mediului de afaceri, nu putem dicta regulile ce ne convin politicienilor. Politica se face în baza altor reguli şi noi înţelegem aceasta. De aceea, nu putem decât să ne dorim ca în politică să fie totul bine, deşi nu putem influenţa deloc situaţia din acest domeniu. Totodată, nu sunt de acord cu teza că, dacă e instabilitate, mediul de afaceri trebuie să intre în hibernare, să nu facă nimic până când nu se clarifică lucrurile în politică. Dacă toţi vom face acest lucru, economia nu se va dezvolta şi, în rezultat, vor avea de pierdut cetăţenii.

O: Cu riscul de a vă supăra, o să vă rog să-mi dezlegaţi o enigmă: cum se face că holding-ul pe care-l conduceţi a înregistrat rezultate mult mai bune în anul curent, decât în anii precedenţi, când la putere era ştiţi Dvs. cine?

V.Jh.: Înţeleg aluzia Dvs., dar, indirect, v-aţi răspuns şi singur la întrebare, prin modul în care aţi formulat-o. Eu nu trăiesc separat de restul lumii şi, evident, nu o dată au auzit sau am citit diverse informaţii despre legăturile mele cu anumiţi actori politici. Legende la această temă au circulat o mulţime. Rezultatele înregistrate de noi în 2019 încă o dată au demonstrat că ele nu sunt determinate de factori politici sau de anumită conjunctură politică. Holding-ul proprietar al căruia sunt se dezvoltă strict în baza regulilor economiei de piaţă şi nu cred că cineva care are capacitatea de gândire logică mai poate pune la îndoială acest lucru.

O: Dar, nu puteţi nega, că holding-ul Dvs. e prea mare şi prea important ca să nu intre în vizorul celor care fac politică…

V.Jh.: Şi aceasta e adevărat, pentru că investiţiile pe care noi le facem, întreaga activitate pe care o desfăşurăm nu este doar în beneficiul holding-ului, ci a ţării, în general. E vorba şi de locuri de muncă, şi de impozite plătite, şi de infrastructura pe care o creăm, şi de conexiunea pe care o asigurăm producătorilor autohtoni cu pieţele externe, şi de mulţi alţi factori. Noi nu avem o problemă ca factorul politic, factorul decizional să se intereseze de noi. Mai mult chiar, suntem deschişi pentru un dialog constructiv, în limitele legii cu toţi acei care ajung la putere în Republica Molduzva, indiferent de culoarea lor politică. Şi ne-am bucura dacă ar auzi doleanţele noastre. Pentru că, până la urmă, de activitatea mediului de afaceri, după cum menţionam mai devreme, depinde în mod decisiv şi capacitatea statului de a îmbunătăţi viaţa oamenilor.

O: Dacă astfel abordaţi lucrurile, nu pot să nu vă întreb: Ce aşteptări aveţi de la stat?

V.Jh.: În primul rând, considerăm că dialogul statului cu mediul de afaceri trebuie să fie unul permanent, pentru că numai în cadrul unui astfel de dialog se poate identifica jumătatea de aur benefică ambelor părţi, iar în final, cetăţenilor Republicii Moldova.

În al doilea rând, sunt necesare reguli de joc clare, previzibilitate ca noi, reprezentanţii mediului de afaceri, să ne putem construi politicile de dezvoltare nu doar pe termen scurt, ci şi mediu, şi lung.

În al treilea rând, cred că se impun noi măsuri de protecţie a investiţiilor. Volumul de investiţii în economia moldovenească poate creşte doar odată cu sporirea siguranţei că acestea vor fi protejate.

Sunt şi multe alte chestii de făcut împreună, dar, revin la ceea ce spuneam mai devreme: toate aceste probleme pot fi soluţionate în cadrul unui dialog permanent şi care ar avea la bază înţelegerea că, doar acţionând coordonat, organele de stat şi mediul de afaceri, pot asigura schimbarea în bine a situaţiei din ţară.

O: Dvs. aţi vorbit despre probleme de ordin major, dar, coborând la un nivel mai jos, nu pot să nu întreb: nu vă deranjează informaţiile ce apar periodic în presă despre nu ştiu ce nave marfare care se încarcă ilegal în portul de pasageri din Giurgiuleşti sau despre faptul că, Calea Ferată a Moldovei a dat cea mai mare parte a vagoanelor marfare ucrainenilor, lucru care pune în dificultate producătorii şi exportatorii din Moldova. Aceste teme au tangenţă directă cu business-ul Dvs…

V.Jh.: Păi aceasta este încă o dovadă că e nevoie de un dialog permanent între autorităţi şi mediul de afaceri. Uneori e vorba de situaţii care afectează nu atât un agent economic, cât ţara, în general. Ceea ce aţi invocat Dvs. drept exemple se încadrează exact în această categorie. V-aţi referit doar la nişte exemple relevante în contextul activităţilor noastre, dar astfel de situaţii pot fi în diverse domenii. De aceea, e nevoie de o abordare patriotică, la nivel statal, iar de fiecare dată în capul mesei trebuie să fie puse interesele ţării.

O: Ce planuri de viitor aveţi?

V.Jh.: Păi, planul poate fi doar unul: vom continua să investim, să ne dezvoltăm, să creăm noi locuri de muncă, să achităm noi impozite la buget, astfel încât în final să aibă de câştigat şi holding-ul pe care-l conduc, dar şi Republica Moldova, în general.

Mihaela Rotari