(INTERVIU) Şeful ARBI: Cele mai scumpe bunuri sechestrate sunt o casă de 66 de milioane de lei, un iaht de peste 10 milioane de lei şi un „Maybach”, evaluat la 9,6 milioane de lei

Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale (ARBI) din cadrul Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) a împlinit, la sfârşitul lunii martie, patru ani de activitate. În cadrul unui interviu pentru OFICIAL, şeful ARBI, Sergiu Carapunarlî a spus dacă e mult sau puţin pentru o istorie de succes, câte bunuri au fost sechestrate de ARBI, în această perioadă, dar și-n ce dosare sonore s-a implicat Agenţia.

OFICIAL: Patru ani de activitate a ARBI. E mult sau puțin pentru o istorie de succes? Cât de lung și dificil a fost drumul de la formare până azi?

Sergiu Carapunarlî: Nu m-aş grăbi să vorbesc, doar după patru ani de activitate, despre succese notabile. Totuși, consider că în această perioadă am urnit carul din loc și am adus percepția fenomenului „recuperarea bunurilor infracționale” atât justițiarilor, cât și unei părți a societăţii, prin mediatizarea activității noastre și prin contactul permanent cu alte autorităţi de drept din ţară şi din afară.

Vorbind despre calea parcursă în acești ani, în pofida faptului că am fost creați oficial la 30.03.2017, lucrativi am devenit în 2018, când am selectat o parte din efectiv, în număr de 17 oameni. Datorită experienței acumulate în cadrul altor instituţii de drept, graţie suportului acordat de partenerii externi de dezvoltare și practicilor preluate de la omologii de peste hotare, această mică echipă a reuşit să iniţieze unele procese care astăzi deja dau rezultate.

Bineînţeles, am avut parte şi de provocări, cum ar fi: modificarea cadrului legal privind procesul de recuperare, elaborarea cadrului normativ, impunerea și informarea colegilor din organele de drept despre noi, spargerea barierelor de percepție, etc. Toate aceste etape sunt indispensabile unei instituţii tinere, aşa ca a trebuit să le trecem şi, zic eu, le-am parcurs cu brio. Am reuşit să devenim  cunoscuţi pe eşichierul instituţiilor de ocrotire a normelor de drept, dar şi în cercurile entităţilor responsabile de recuperarea activelor din ţară şi de peste hotare. Astăzi putem afirma că Agenţia are potenţialul suficient şi posibilităţi de a identifica bunurile infracţionale, tăinuite până acum de organele de drept şi chiar le poate indisponibiliza, astfel împiedicând înstrăinarea lor.

În prezent, Agenţia este alături de organele de urmărire penală în toate procesele în care statul este păgubit şi ceea ce ne propunem ca finalitate e să returnăm aceste pagube cetăţenilor.

O.: Care este suma sechestrelor aplicate în toată perioada, de la înființare până la ziua de azi. Care a fost evoluția pe ani? Când a fost dată lovitura cu recordul de sechestre?

S.C.: De la începutul activității, până la ziua de azi, Agenția a aplicat sechestru pe bunuri și valori, în sumă totală de peste 5 mlrd. (5 025 288 535) de lei. Aș putea detalia această cifră cu alte multe cifre, pe compartimente, tipuri de bunuri etc., dar presupun că informația dată va fi plictisitoare pentru ascultătorii noștri.

Cu referire la evoluția pe ani, vă dau următoarele cifre:

2018 – sechestre în valoare de 182 milioane de lei, aplicate pe 1442 bunuri, ce aparţin celor 153 subiecți.

2019 – 2, 6 miliarde de lei, pe 803 bunuri a 151 subiecți.

2020 –  în jur de 1 miliard, care reiese din indisponibilizarea a 1963 de bunuri ce aparţin la 95 de subiecți.

Diferența de sumele sechestrate în anii 2019 și 2020 se explică prin faptul că am renunțat la aplicarea sechestrului pe capitalul social al întreprinderilor, care deseori se află doar pe hârtie.

În 2021, în 4 luni, am aplicat sechestre pe bunuri în valoare de peste 1 mlrd. 200 mln. lei (1 200 170 822,72)

O.: Frauda bancară. Presa, dar mai des politicienii, susțin ca niciun leu nu a fost recuperat de stat. Este adevărată această afirmaţie şi care a fost contribuția ARBI în acest dosar?

S.C.: Ce ține de frauda bancară sau de alte cazuri mediatizate și mai puțin mediatizate trebuie să înțelegem că ARBI are menirea să asigure ordonatorul, fie el procurorul sau ofițerul de urmărire penală, în identificarea bunurilor bănuitului sau învinuitului, care pot fi puse sub sechestru. Aici, noi putem veni doar cu cifra bunurilor sechestrate pe un caz sau altul, fără a intra în detalii, pentru a nu prejudicia ancheta. Or, divulgarea datelor urmăririi penale, poate avea consecințe penale pentru cel ce le divulgă.

Este important de înțeles că Agenția nu este singurul actor al procesului de recuperare și nu este ultima instanță care are să-și spună cuvântul. Noi identificăm bunurile din țară sau peste hotare și le sechestrăm în condițiile legii. Cuvântul final în acest proces îl are de spus instanța de judecată, atunci când pronunță sentința pentru inculpat. Anume după devenirea sentinței definitive și irevocabile, în cazul în care judecata a dispus confiscarea bunurilor, valorile confiscate ajung la partea vătămată sau bugetul de stat.

În cazul fraudei bancare, Agenția a sechestrat bunuri în valoare totală de circa 3 miliarde (2 973 738 811) lei. Acest proces este continuu. Periodic, procurorii, în gestiunea cărora se află aceste dosare, informează societatea despre trimiterea în judecată a unor episoade din această cauză complexă. Până însă la deciziile finale mai este cale lungă, dar sperăm că, odată cu formarea unor complete specializate de magistraţi, care vor examina aceste cauze, lucrurile se vor mişca într-un tempou mai rapid, iar noi vom avea şi bani veniţi la buget.

O.: La ce alte cazuri mediatizate, cu implicarea ARBI, v-ați referit mai sus?

S.C.: Acum suntem pe punctul de a finaliza un proces de repatriere a banilor din Marea Britanie, în premieră pentru țara noastră. Ce ține de detalii, probabil toți deja cunosc din articolele din presa națională și internațională, că autoritățile Marii Britanii au confiscat circa 10 000 000 de lei, de pe unele conturi deținute de Luca Filat. În vara lui 2019, Agenția, având apropo conform legii și competențe de negociere a repatrierii bunurilor infracționale, a inițiat procesul de negocieri cu autoritățile Marii Britanii. În final, autoritățile Regatului Unit sunt dispuse să returneze acele mijloace bănești în Republica Moldova. La moment, prin intermediul MAEIE și MF se discută momentele tehnice pentru a finaliza acest proces. Acesta este un lucru de echipă și matricea de repatriere a bunurilor, pe care acuma o creăm, sper să servească în viitor la asemenea cazuri.

O.: Mulți se întreabă care este cifra reală a banilor ajunși în buget urmare sechestrelor ARBI. În ce măsură Agenția poate ajuta sau grăbi ajungerea acestor mijloace in contul statului?

S.C.: La momentul de față, urmare sentințelor de care dispunem, în bugetul de stat urmează să ajungă circa 3 000 000 lei din valoarea bunurilor sechestrate anterior de ARBI. Există sentința de confiscare a sumei de 1 570 000 de euro, introduși prin contrabandă în Moldova, însă ea nu este definitivă și irevocabilă. Desigur, la general, în comparație cu valoarea bunurilor sechestrate, această sumă este mai mult decât modestă, dar trebuie să înțelegem, că un proces penal în RM durează. Și până judecătorul lovește cu ciocanul și pronunță o sentință, pot trece câțiva ani. Or, după cum m-am exprimat anterior, Agenția este o verigă care asigură identificarea bunurilor și aplicarea sechestrului, la celelalte etape ale procesului de recuperare se implică alte organe conform competenței – judecata, executorii judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat etc. Oricum, noi ținem la control toate aceste etape și, la solicitare, ne implicăm cu asistența necesară.

O.: Bunurile sechestrate. Care a fost cel mai de valoare obiect indisponibilizat si cum ARBI le evaluează? Exemple.

S.C.: Pe parcursul activității, am aplicat sechestre atât pe bunuri mobile – automobile, alte mijloace de transport, utilaj agricol, cât și pe bunuri imobile – terenuri, construcții industriale, case și apartamente. Avem sechestrate multe mijloace financiare din conturile bancare, cote-părți ale capitalului social, acțiuni. Au fost aplicate sechestre pe bunurile multor persoane cunoscute publicului larg. Totuși, legea nu ne permite divulgarea acestor date, până la o sentință definitivă și irevocabilă. Cel mai  de valoare bun indisponibilizat a fost un imobil evaluat la 66 mln. lei, sechestrat peste hotarele țării. Bunul a fost evaluat de specialiștii din cadrul unei subdiviziuni a ARBI. Din mijloacele de transport, cele mai scumpe bunuri indisponibilizate au fost un iaht care costă aproximativ 10,4 mln. lei, și un automobil de model „Maybach” care costă circa 9,6 mln. lei, care, de asemenea, au fost evaluate de colegii din cadrul Agenției.

O.: Unde se păstrează toate aceste bunuri?

S.C.: Avem semnate acorduri cu parcări specializate și depozite, unde se păstrează automobilele sau alte bunuri în condiții care le asigură integritatea.

O.: În activitatea ARBI nu poate lipsi colaborarea internațională. Cu cine astăzi ARBI este conectat? Cine sunt țările prietene si daca puteți sa ne spuneți ce canale de comunicare folosiți?

S.C.: Cu siguranţă, cooperarea internațională este un instrument extrem de util în activitatea organelor de drept, în special în identificarea activelor. La momentul de față, direct sau indirect avem contacte și relații practic cu toate țările de pe glob, grație mai multor canale, platforme și convenții la care Moldova este parte. Ţările din Eurasia, America, Australia, o mare parte din Africa – le putem apela atât direct, printr-un click prin intermediul canalelor securizate, cât și indirect – prin intermediul secretariatelor unor organisme internaționale. Și aici, ascultătorii noștri ar putea întreba – care este termenul de obținere a informației? Vă răspund. În medie, informația solicitată în mod urgent o primim în termeni de la o zi la o săptămână.

În acest context, aș putea adăuga că Agenția a identificat și sechestrat mai multe bunuri peste hotare, care aparțin diferitor figuranți pe cauze penale de corupție, spălare de bani, trafic de droguri și ființe umane etc., de ordinul sutelor de milioane de lei. O parte din aceste bunuri deja au fost sechestrate și de statele, pe teritoriul cărora se află.

Răspunzând la întrebarea țări-prietene, vă asigur că suntem în relații bune cu omologii din toate țările, datorită contactului permanent și schimbului operativ de informații. Cu toți înțelegem că oferind un răspuns complet și rapid colegilor din altă jurisdicție, mizăm pe aceeași reacție din partea lor. Și în majoritate a cazurilor, acest principiu lucrează.

Relații deosebite în materie de schimb de informații avem cu colegii din România, Ucraina, Republica Belarus, Belgia, Irlanda, Marea Britanie, Germania. De fapt în această listă ar putea intra practic toată harta politică a lumii, cu excepția câtorva jurisdicții, care istoric nu furnizează informații, sau le furnizează nu în măsura sau termenii solicitați. De exemplu, Imperiul Austro-Ungar și Prusia nu ne-a furnizat nici o informație.

O.: ARBI este o instituție mai mult reactivă decât pro activă. Cum decurge acest traseu: de la organele de urmărire penală către ARBI si mai departe?

S.C.: Răspunsul la această întrebare este cel mai voluminos, dar îndepărtându-mă de la detalii interesante doar specialiștilor în domeniu, o să încerc să redau schema, sau calea parcursă pe fiecare delegație primită.

Așadar, procurorul sau ofițerul de urmărire penală, ne expediază o solicitare, numită delegație, prin care ne împuternicește să desfășurăm investigații financiare paralele în privința unui sau mai multor infractori. Aceste investigații se răsfrâng doar asupra bunurilor, valorilor, banilor, etc. care pot fi sechestrate. Totodată, noi demonstrăm că anume acestea sunt în proprietatea infractorului și/sau au fost obținute ilegal, sau urmează a fi sechestrate pentru asigurarea recuperării daunei cauzate victimei, bugetului etc.

Odată primită, delegația este imediat înregistrată și transmisă în lucru echipei, care efectuând acțiuni procesuale sau măsuri speciale, identifică bunurile care întrunesc condițiile legale de a fi sechestrate.

Aici, menționez, că noi activăm în strictă conformitate cu legea, în caz contrar, riscăm ca instanța de judecată să ne respingă probele acumulate ca obținute ilegal și atunci, tot efortul depus zboară la coșul de gunoi. Nu ne putem permite acest lux, dacă e cazul să-l numim așa, deoarece orice greșeală sau abatere, ar costa scump.

Fiind identificate bunurile, ofițerul de urmărire penală responsabil din cadrul Agenției, emite ordonanța de aplicare a sechestrului, în care expune argumentarea necesității sechestrării acestora. Ulterior, această ordonanță, împreună cu materialele sau probele necesare, sunt înaintate procurorului care conduce urmărirea penală și, în cazul în care el este de acord cu ordonanța, se adresează judecătorului de instrucție cu demers de aplicare a sechestrului. Instanța se expune asupra legalității ordonanței și emite o încheiere prin care admite sau respinge demersul procurorului. În cazul admiterii, Agenția recurge la măsuri practice pentru înregistrarea sechestrului în registrele de stat, sau ridicarea bunurilor, pentru a nu admite înstrăinarea sau camuflarea acestora.

După finalizarea investigațiilor de către Agenție, se întocmește un proces-verbal, în care sunt expuse toate probele acumulate, ca un rezumat al tuturor acțiunilor efectuate, cu argumentele necesare, în așa mod, în care persoana care-l va citi, să aibă un tablou complet și colorat al tuturor activelor legale și ilegale ale persoanei.

O.: Ca să încheiem discuţia noastră, vă rog să ne daţi câteva nume de dosare sonore, în care s-a implicat ARBI şi dacă puteţi să ne spuneţi şi câteva care se află acum în atenţia colegilor dumneavoastră?

S.C.: Am activat în cazurile „frauda bancară”, „Metalferos”, „contrabanda cu 1,5 mln euro” și alte cazuri răsunătoare.

Doina Secrieru