(INTERVIU) Andrei Năstase: „Avem nevoie de o reformă agrară profundă, adaptată la noile condiții impuse de natură”

În cadrul unui interviu pentru OFICIAL.md, Andrei Năstase, președintele Platformei Demnitate și Adevăr, a vorbit despre problema agricultorilor și fermierilor, politicile statului, dar și alte aspecte importante în acest sens.

OFICIAL: Domnule Președinte, încă de la constituire, Platforma DA a acordat o atenție sporită diferitelor segmente sociale. Agricultorilor și fermierilor, în primul rând. Prin ce se explică această preocupare încetățenită față de ei?

Andrei Năstase: După cum se știe, sectorul agroindustrial contribuie cu 20 % la PIB, în plus, în mod indirect, asigură cam încă 20 %, ceea ce constituie o cotă foarte importantă  în arhitectura economică a țării. De asemenea, exporturile produselor agricole și a produselor alimentare, constituie 42-45% din totalul exporturilor moldovenești și se ridică anual la 1,1 – 1,2 miliarde USD. Salariații din agricultură și fermierii individuali reprezintă împreună aproximativ 60 % din numărul populației ocupate în câmpul muncii în Moldova. Așadar, ramura este principalul generator social pentru satele noastre.

O.: Pornind de aici, care sunt politicile statului în raport cu această ramură fundamentală a economiei naționale?

A.N.: De la independență încoace, din păcate, statul nu a elaborat un mecanism comprehensiv și eficient în agricultură privind prevenirea și combaterea hazardurilor naturale. Noi am ajuns în situația când doar 3-4 procente din terenurile agricole sunt irigate și nicio companie de asigurare nu dorește să asigure seceta. Deci, statul nu și-a îndeplinit funcția sa de elaborare și implementare a politicilor eficiente din domeniul agrar. Și guvernarea nu poate da vina pe fermieri, cărora nu le-a oferit instrumentele necesare pentru depășirea calamităților naturale. Mai ales că încă din aprilie era evident că ne așteaptă cea mai severă seceta de după 1947, însă statul nu a intreprins practic nimic. Nici măcar nu s-a adresat în anticipare după ajutor către partenerii externi. Asta în timp ce eu și colegii mei din Platforma DA am tot tras alarma, am făcut demersurile specifice unei opoziții constructive, angajată în slujba cetățeanului, și în țară, și în afara ei.

O.: Statul nu a intervenit, nu a ajutat, iar agricultorii au ieșit în stradă, au ajuns chiar până la Chișinău. Cine sunt acești oameni, ce își doresc ei ca atare?

A.N.: Oamenii nu au avut de ales, deoarece au fost abandonați de guvernarea nesimțită. La protest au ieșit în primul rând agricultorii mici și mijlocii. Cei mai vulnerabili fermieri, care nu au rezerve. Mulți din ei au revenit din străinătate și și-au investit banii câștigați cu multă sudoare, în satele natale. Sunt patrioții localităților rurale, care ne hrănesc și mențin satele la linia minimală de existență. Au ajuns, deci în fața falimentului. Cine vin în locul lor? Agroholdingurile gigantice, care nu au legătură socială cu zonele rurale, cu oamenii. Ei vor aduce puțini lucrători din alte regiuni sau din alte țări și tehnica lor. Se vor ocupa doar cu culturile de câmp. Atât. Ce se va întâmpla mai departe cu aceste localități, cu oamenii, pe ei nu-i interesează. Se crează impresia că guvernarea actuală este în înțelegere cu aceste corporații și prin inacțiunile sale facilitează insolvența și lichidarea clasei mijlocii de la sate. Iar asta este grav, e inadmisibil și Platforma DA nu va admite așa ceva, așa cum a curmat și furturile de miliarde, și transformarea totală a țării într-o spălătorie a mafiei internaționale.

O.: Ce a întreprins Platforma Demnitate și Adevăr pentru a ajuta, pe de o parte acești oameni, iar pe de alta de a nu politiza protestele în cauză?

A.N.: Mulțumesc pentru întrebare, exact asta a și fost abordarea noastră – să ajutăm, nu să profităm, nu să capitalizăm partinic, politic, electoral. Am văzut cu toții, și în special agricultorii au sesizat, cum unele muște politice s-au și așezat apăsat pe drama agricultorilor. Platforma DA a fost unicul partid, care din prima zi s-a solidarizat cu revendicările tuturor agricultorilor, printre care erau membri și simpatizanți de-ai Platformei DA, de-ai altor partide sau fără apartenență politică. Noi, Platforma DA, am insistat pe convocarea ședinței extraordinare a Parlamentului pe acest subiect, iar grupul de lucru parlamentar a apărut în mare parte ca reacție la inițiativa noastră și personal a dlui Alexandru Slusari, vicepreședintele Parlamentului și al Platformei DA. Fermierii au ieșit la proteste justificate și au formulat niște cerințe foarte profesionist și fără populism. În vederea prevenirii falimentului ramurii au fost propuse mai multe măsuri atât de ordin financiar, cât și nefinanciar. Suma compensațiilor a fost calculată onest și aceasta nu a fost una exorbitantă. Agricultorii au solicitat reeșalonarea legală a datoriilor măcar pentru un an, precum și rezolvarea problemei TVA, acumulate pe conturi în valoare de 1,8 mlrd. lei. Mă mândresc de comportamentul civilizat al fermierilor la proteste și de prestația lor în negocierile cu statul, unde au avut sprijinul plenar al reprezentantului Platformei Demnitate Și Adevăr, și doar ezitările reprezentanților altor partide. Au fost provocați și presați. Au fost ofensați, mințiți și șantajați de prim-ministrul Chicu. Cu toate astea, au dat dovada de responsabilitate enormă. Chiar după ce guvernul a renunțat de facto la propriile promisiuni vizând reeșalonarea datoriilor și rezolvarea imediată a problemei rambursării  TVA, fermierii au continuat negocierile și au propus ca măcar să fie achitate compensațiile pentru acoperirea parțială a pierderilor la prima grupă, în sumă de 3000 de lei. Însă guvernul a refuzat să redirecționeze 200 mln. lei de la rețelele de supermarket și afacerea Metalferos. Da, anume de acolo noi am propus să realocăm banii pentru salvarea agriculturii și nu de la copii, pensionari, profesori sau medici, așa cum bubuia propaganda murdară de denigrare a agricultorilor și contrapunerea lor față de alte pături sociale. Și aici atenționez și tăcerea asurzitoare a unor așa-zise surse de informare independente, unele alegând ca de obicei partizanatul partinic, ignorând consensul social realizat în cadrul protestului agricultorilor, altele preferând echidistanța obișnuită între Adevăr și minciună. Nu are decât să rămână pe conștiința acestora și a holdingului mediatic al lui Dodon, condus de deputatul Furculiță, care a propus ca soluție de  combatere a secetei ca țăranii să se roage mai mult pentru ploaie.

O.: Așa cum ați remarcat anterior, problema agricultorilor moldoveni nu e de azi de ieri, e încă de la proclamarea independenței. Cum ar putea recupera Platforma DA lipsa cronică de politici a tuturor guvernărilor, ce propuneri aveți pentru a scoate ramura din comă?

A.N.: Da, așa este, în ultimii 30 de ani nicio guvernare nu a făcut ceva temeinic pentru soluționarea complexă și sistemică a problemei sectorului agrar prin prisma asigurării și protecției agricultorilor în cazul cataclismelor. După depășirea consecințelor fiecărei secete, și imediat după prima ploaie, guvernanții uitau de promisiunile făcute și producătorii agricoli au continuat să se descurce mereu pe cont propriu, deși este mai mult decât evident că an de an problemele nu s-au rezolvat de la sine și sectorul agricol s-a confruntat mereu cu riscuri enorme de faliment, iar Republica Moldova – cu situații păguboase care îi puneau în pericol securitatea alimentară.

În acest context, Platforma DA a propus un set de măsuri sistemice, care urmează să fie implementate imediat și concomitent, în vederea creării unui sistem sustenabil de prevenire și combatere a hazardurilor naturale în agricultură. Acest set de măsuri e și parte integrantă a programului mei prezidențial lărgit. În primul rând, ne referim în acest context la irigarea masivă a terenurilor agricole. Aici, noi cei din Platforma DA propunem elaborarea și aplicarea, începând cu 2021, a unui Program Național de utilizare eficientă a resurselor acvatice în scopul irigării, demarat cu o inventariere exhaustiva a acestora.

Întru realizarea acestui Program amplu este necesar ca Republica Moldova să declare problema irigării drept prioritate economică națională și să se adreseze către partenerii externi privind asigurarea asistenței financiare și tehnice. Iar pentru asta e nevoie de voință politică, de consens politic și social pe care Platforma DA a demonstrat că-l poate determina.

O.: Mai multă lume – bine sau rău intenționată – pune problema asigurărilor agriculturii, ca un mecanism de scoatere a statului din ecuație. Pe cât de corectă este această abordare? 

A.N.: Sunt de acord că asigurarea în agricultură reprezintă o altă problemă majoră care necesită a fi soluționată urgent, iar acest lucru ar proteja  bunurile producătorilor, investiţiile financiare în cazul producerii calamităţilor naturale. Dar acest lucru nu e suficient. Noi considerăm că adoptarea legii privind hazardurile naturale, care să prevadă participarea statului la achitarea despăgubirilor în cazuri precum seceta excesivă sau înghețurile de primăvară, cu condiția ca agricultorii afectați să fi fost asigurați, trebuie să ajungă în procesul de dezbateri pe platforma parlamentară în timpul cel mai apropiat. De asemenea, propunem crearea unor fonduri mutuale pentru calamități naturale, care să fie finanțate solidar de stat, de companiile de asigurări și de agricultori.

O.: Specialiștii constată că agricultura va fi mereu în primejdie din cauza schimbărilor climaterice…

A.N.: Este evident. Doar despădurirea masivă legală, precum și cea ilicită, din ultimele decenii cât de semnificativ au contribuit la micșorarea precipitațiilor în Moldova și a agravat situația pe dimensiunea schimbărilor climatice.

Pentru a crește rezistența în fața calamităților naturale, e nevoie imperioasă de împădurirea țării. În acest context, se impune limitarea riguroasă a tăierii pădurilor și demararea unui Program Național de împădurire, care ar prevedea plantarea anuală a unui număr suficient de hectare de pădure, în așa fel încât să sporim rezistența în fața dezastrelor naturale și să temperăm substanțial procesul schimbărilor climaterice nefaste. De asemenea, avem nevoie de o reformă agrară profundă, adaptată la noile condiții impuse de natură, preluând expertiza și experiența unor state care au generat performanță în condiții mai vitrege decât ale noastre, accesând fonduri internaționale de mediu. Dar asta o poate lesne realiza o guvernare credibilă, onestă, profesionistă.

Doina Secrieru