Viaţa politică în Spania după referendumul ilegal din Catalonia

Liderul catalan destituit, Carles Puigdemont, şi cei patru foşti miniştri ai Cabinetului său, vizaţi de un mandat european de arestare, au fost eliberaţi condiţionat de un judecător de instrucţie.

Ei se predaseră ieri autorităţilor belgiene care i-au audiat timp de patru ore. Cei cinci au fugit în Belgia în urmă cu o săptămână, după ce procurorii spanioli i-au acuzat de răzvrătire împotriva statului, rebeliune şi deturnare de fonduri publice. Alţi opt membri ai guvernului regional se află în detenţie la Madrid.

Între timp, catalanii care doresc separarea de Spania se pregătesc de noi proteste, iar partidele politice pro-independenţă se află într-o permanentă dispută privind existenţa unei liste unice pentru alegerile convocate de guvernul de la Madrid la data de 21 decembrie. În acest context, complicat un sondaj de opinie publicat de cotidianul La Vanguardia, relevă că 70% dintre catalani cred că declaraţia de independenţă şi aplicarea Articolului 155 din constituţie au afectat grav convieţuirea în regiune.
Partidul Stânga Republicană Eskera Republicana Catalana, ar fi, potrivit acestui sondaj de opinie, forţa politică cea mai votată. Aproape 30% din voturi înseamnă 45 sau 46 de fotolii în viitorul parlament regional. Forţele secesioniste ar câştiga, aşadar, potrivit acestui sondaj, peste jumătate din mandatele viitorului parlament regional, ceea ce indică o situaţie asemănătoare cu cea dinainte de referendumul ilegal de la 1 octombrie.

De altfel, mai mult de jumătate din catalanii votanţi ai partidelor secesioniste cred că perioada de frământări, care a început înainte de referendumul ilegal şi s-a încheiat cu fuga liderului catalan Carles Pudgemont în Belgia, se va termina fără schimbări mari pe termen scurt.

Două treimi din catalani au răspuns pentru acest sondaj de opinie afirmativ la întrebarea dacă „procesul de independenţă a afectat convieţuirea în regiune?”. Cei mai conştienţi de această situaţie se arată votanţii partidelor unioniste, Popular, Socialist şi Ciudadanos, în timp ce numai o treime din electorii Partidului PDeCAT, al domnului Puigdemont recunosc această chestiune ca pe o problemă. Partidele catalane se pregătesc acum de o campanie electorală intensă, în care este de aşteptat ca secesioniştii să-şi bazeze strategia pe situaţia liderilor aflaţi la închisoare şi consideraţ deţinuţi politici.

Fostul lider al guvernului catalan, Carles Puigdemont, cap de listă la PDeCAT, se află în contnuare în Belgia, unde ordinul european de arestare va fi obiectul unei noi înfăţişări în faţa instanţei în 17 noiembrie. În Spania autorităţile continuă aplicarea Articolului 155, care a însemnat preluarea administrării regionale de la centru.

Întrebat cum califică decizia justiţiei belgiene de a-l lăsa în libertate condiţională pe Carles Puigdemont, vicepremierul Soraya Sainz de Santa Maria a spus: Din partea guvernului şi pentru că vorbim spre un sistem democratic, la fel ca cel spaniol, tot respectul faţă de deciziile judecătorilor, aici, în Spania, în Belgia şi în toate statele europene care respectă separarea puterilor şi independenţa justiţiei.
Totuşi, ministrul de finanţe Cristobal Montoro, este de părere că Puigdemont nu ar trebui să fie candidat pe listele niciunui partid, dacă nu se află în Spania. Într-o declaraţie citată de agenţia EFE, oficialul spaniol a spus că fostul lider catalan a comis mai multe infracţiuni şi a creat cu acţiunile sale consecinţe negative asupra recuperării economice în Catalonia.

De la sfârşitul lunii septembrie până în prezent, aproape 2000 de companii au decis să îşi mute sediul social din Catalania în alte regiuni ale Spaniei,  deoarece procesul de independenţă a generat un climat de neîncredere şi nesiguranţă economică şi juridică.

sursa: rador.ro