Proteste de amploare în toată România: „Și românii din diaspora şi-au anunţat susţinerea”
Graba cu care parlamentarii puterii au trecut prin Parlament legile justiției în săptămâna în care țara întreagă a fost marcată de vestea decesului Regelui Mihai i-a îngrijorat și enervat și mai mult pe românii care de aproape un an sunt cu ochii pe putere și ies în stradă pentru a arăta că susțin lupta anticorupție.
Peste 16.000 de oameni au protestat în Bucureşti şi în marile oraşe. În Capitală, au fost și 10.000 de manifestanți, dar după ora 21.00, numărul lor a început să scadă.
La Sibiu s-au adunat 2.500 de protestatari, la Cluj-Napoca – 2.000, la Timişoara – peste 1.000. Manifestaţii de susţinere a independenţei justiţiei au fost şi-în alte oraşe: la Braşov, Bacău, Iaşi, Galaţi, Constanţa sau Craiova.
De asemenea, şi românii din diaspora şi-au anunţat susţinerea pentru cei de la Bucureşti şi din ţară, organizând manifestaţii asemănătoare şi în Fribourg, Elveţia (Piaţa Georges-Python), Londra (în faţa Ambasadei române), Milano (Consulat) şi Paris (Place de la Republique).
Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor a fost adoptată miercuri pe articole într-o şedinţă-maraton care a durat peste 12 ore, votul final fiind însă amânat pentru că PSD – ALDE – UDMR nu au reuşit să strângă suficienţi deputaţi pentru a adopta actul normativ. Singura modificare adoptată de plen faţă de varianta comisiei a fost obligativitatea statului de a se îndrepta împotriva magistratului care a săvârşit o eroare din rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
De asemenea, joi, Comisia parlamentară specială pentru legile Justiţiei a votat înfiinţarea unei secţii de investigare a unor infracţiuni din justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General şi va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvârşite de procurori şi judecători.
Printre cele mai importante modificări adoptate la legea 303/2004 se numărăinterdicţia pentru preşedintele României de a refuza numirea procurorilor şi judecătorilor simpli, introducerea controlului ierarhic superior, inclusiv din partea ministrului justiţiei, asupra procurorilor şi statuarea obligativităţii pentru magistraţi de a depune anual declaraţii pe propria răspundere că nu sunt agenţi acoperiţi ai serviciilor secrete, iar rolul verificării acestor declaraţii revine comisiilor parlamentare de control al SRI şi SIE.
sursa: digi24.ro