Cum se numea calul lui Ștefan cel Mare? Nu a știut și i s-a refuzat cetățenia română

O refugiată care s-a stabilit la Timişoara nu a primit cetăţenia română pentru că nu a ştiut cum îl chema pe calul lui Ştefan cel Mare.

Atunci când la un test pentru dobândirea cetăţeniei române te întreabă cineva cum îl chema pe calul lui Ştefan cel Mare îţi vine să fugi… mai iute decât calul…

Kariha Kahis Klaw, tânără refugiată din Afganistan, aflată de opt ani în Timişoara, a ales să rămână aici şi să-şi facă un viitor în urbea de pe Bega. Cu cetăţenia nu prea i-a ieşit. Catalan, calul lui Ştefan cel Mare, i-a pus probleme la testul de cetăţenie, pe care l-a dat în 2012.

„Pentru refugiați și emigranți nu se dă cetățenia română așa ușor. La examenul de cetățenie, la proba scrisă, una din întrebări suna așa: Cum se numește calul lui Ștefan cel Mare. Sau mai era o întrebare, „Ce putem să găsim la Dunăre?” Putem să găsim nisip, pești, păsări, dar răspunsul corect era Delta Dunării. În final, nu am primit cetățenia română pentru că mi s-a spus că nu vorbesc limba română suficient de bine, ceea ce nu este adevărat”, spune Kariha Kahis Klaw.

La Centrul de Informare Europe Direct din Timișoara a avut loc, marţi, evenimentul „Povestea mea. Povestea unui refugiat” cu ocazia marcării Zilei Mondiale a Refugiatului. Kariha, împreună cu mama și un frate au decis să-și părăsească țara de origine, şi au ajuns la Timișoara.

Tânăra a ajuns în urbea de pe Bega în 2007. După trei luni a primit statutul de refugiat, iar după doi ani s-a angajat ca muncitor necalificat într-o fabrică, a urmat o facultate – Științe Economice- iar acum este contabil la Asociaţia Generaţie Tânără.

„Asociația Generația Tânără m-a ajutat foarte mult. Doamna Mariana Petersel, președintele asociației, m-a încurajat să fac un curs de calificare profesională în cosmetică pe care l-am terminat, astfel că mi-am schimbat locul de muncă, m-am angajat la un salon de cosmetică. Acum sunt contabil la Asociația Generație Tânără. În România am găsit oameni foarte prietenoși, niciodată nu m-am simțit ca o străină, ca un refugiat, am fost ajutată. Mă bucur că sunt în România și îmi doresc să fiu în continuare aici”, spune Kariha Kahis Klaw pentru presa locală

Sursa: revistablogurilor.ro