Problema autorizaţiilor de construire: accentele trebuie schimbate

Nu o dată am abordat problema autorizaţiilor de construire, menţionând anumite aspecte, care, în opinia mea, lasă de dorit. Noile date, făcute publice de către Biroul Naţional de Statistică, mă determină să revin la temă, însă, de data aceasta mă voi referi la accentele care, în opinia mea, ar trebui schimbate.

Per general, datele Biroului Naţional de Statistică nu arată rău. Astfel, în anul 2023 au fost eliberate 3,4 mii de autorizații de construire, în creștere cu 0,6% față de anul 2022, din care 2,3 mii de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale şi 1,2 mii de autorizații de construire pentru clădiri nerezidențiale. Parcă trendul ce se prefigurase la un moment dat şi care indica o scădere a numărului de autorizaţii de construire eliberate s-a oprit, iar starea de lucruri s-a echilibrat.

La general, arată bine şi aşa-numitul profil regional al autorizaţiilor de construire eliberate. Astfel, în anul 2023, față de anul precedent, s-au atestat creșteri ale numărului autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale în regiunea Centru (+124 de autorizații sau +20,5%) şi în regiunea Sud (+5 autorizații sau +2,8%). În regiunea Nord este o uşoară descreştere – cu 4 autorizaţii (-1,7%) mai puţin decât în 2022.

Însă, dincolo de aceste cifre, sunt doi indicatori care nu pot fi trecuţi cu vederea. Primul – numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale s-a diminuat cu 2,1%. Diminuarea nu e dramatică, dar, luând în calcul necesitatea de a acoperi deficitul de spaţiu locativ, logic ar fi trebuit să asistăm la o creştere a acestui indicator, dar nu la o descreştere. Chiar dacă, în opinia unora, se construieşte mult, noi nici pe departe nu putem afirma că avem suficient spaţiu locativ. Şi atâta timp cât companiile de construcţii mai au capacităţi pentru a face faţă cerinţelor existente, cred că factorul decizional trebuie să le meargă în întâmpinare. Inclusiv la capitolul eliberării autorizaţiilor de construire.

Al doilea indicator ţine nemijlocit de Chişinău. Scriam mai sus că în plan regional tabloul general arată destul de bine, dar capitala este o excepţie de la acest tablou. Astfel, în 2023 în mun. Chișinău s-au eliberat cu 174 (-15,6%) autorizaţii de construire mai puţin decât în 2022. Şi aici vorbim nu de o localitate oarecare, ci de capitală, unde deficitul de locuinţe se resimte mai acut ca în oricare altă localitate din Republica Moldova.

Părerea mea este că, atunci când vorbim de autorizaţiile de construire, trebuie să fie schimbate accentele. Trebuie să pornim de la necesităţile reale atunci când abordăm problema respectivă. Altfel, la prima vedere parcă totul va fi bine, dar în realitate nu va fi aşa.

Viorel Godea, Director al companiei de construcţii „Lagmar”