Misiunea de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor aferente auditului performanței privind implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției

Curtea de Conturi a examinat în cadrul ședinței publice din 15 decembrie curent, Raportul misiunii de follow-up privind implementarea cerințelor și recomandărilor aprobate prin Hotărârea Curții de Conturi nr. 43 din 30.11.2016 aferente auditului performanței ”Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”.

Obiectivul general al misiunii de follow-up a constat în verificarea faptului, dacă factorii de decizie din cadrul entităților auditate au întreprins toate măsurile necesare în vederea implementării cerințelor și recomandărilor înaintate în cadrul misiunii precedente.

În vederea remedierii situațiilor atestate, prin Hotărârea Curții de Conturi nr.43 din 30 noiembrie 2016, autorităților responsabile le-au fost înaintate spre implementare 22 cerințe și 12 recomandări.

Respectiv, în cadrul misiunii de follow-up, pentru evaluarea nivelului implementării cerințelor și recomandărilor de audit, au fost analizate acțiunile realizate în perioada anilor 2016-2018, intervievate persoanele-cheie, precum și examinate informațiile prezentate de către: Ministerul Justiției, Oficiul Avocatul Poporului, Administrația Națională a Penitenciarelor, Centru de Medicină Legală, Ministerul Finanțelor, Centrul Național de Expertize Judiciare, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspectoratul Național de Poliție, Institutul Național al Justiției, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale.

Rezultatele misiunii de follow-up, relevă că, din totalul de 34 de cerințe și recomandări de audit înaintate pentru 10 entități, au fost implementate integral – 26 cerințe și recomandări, parțial implementate – 5 recomandări, iar 3 recomandări au fost declarate irelevante.

Principalele cauze, care au generat implementarea parțială a unor recomandări de audit se rezumă la:

lipsa și insuficiența resurselor financiare necesare;
capacitatea instituțională redusă a autorităților responsabile de valorificare integrală a acestora, ca urmare fiind afectate unele domenii de activitate ce intră în competența acestor instituții.
În scopul evaluării reformelor din domeniul justiției și asigurării continuității procesului de reformare a sectorului justiției, termenul-limită de realizare a acțiunilor din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției a fost extins până la 31 decembrie 2017. Auditul atestă capacitatea redusă de valorificare a mijloacelor financiare alocate pentru realizarea activităților prevăzute în Strategia de reformă a sectorului justiției. Astfel, deși, Ministerul Finanțelor a alocat în anul 2017 resurse financiare în sumă de 100 milioane lei, acestea au fost valorificate doar în sumă de 60 milioane și 300 mii lei.

Referitor la realizarea activităților din Planul de acțiuni pentru implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției, se menționează că, în acesta au fost stabilite per ansamblu 489 de acțiuni distincte, care urmau a fi implementate în perioada anilor 2011-2017. Potrivit rapoartelor anuale și intermediare ale Grupurilor de lucru pentru coordonarea și monitorizarea implementării Strategiei în perioada 2011-2017, din totalul acțiunilor: 261 de acțiuni (53,4%) au fost realizate în termen, 169 de acțiuni (34,6%) – realizate cu depășirea termenului (de la 1 până la 4 ani), 32 de acțiuni (6,5%) – parțial realizate, 8 acțiuni (1,6%) – raportate ca nerealizate, iar 19 acțiuni (3,9%) – declarate ca inoportune pentru realizare.

Urmare implementării recomandărilor auditului precedent, se relevă că, acțiunile întreprinse de către entitățile vizate au contribuit la:

• instituirea în cadrul Ministerului Justiției a evidenței privind asistența externă, în acest mod, fiind asigurată transparența utilizării mijloacelor financiare oferite de către diverși donatori externi;

• stabilirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor proceduri distincte de selectare a candidaților la funcția de judecător;

• aprobarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a structurii-tip a planului/strategiei – tip de activitate a instanței judecătorești, fiind incluse obiective și cerințe clare, de care trebuie să țină cont candidatul la funcția administrativă la elaborarea strategiei-tip, astfel creându-se condiții echitabile și obiective pentru toți candidații la promovare.

• crearea Centrului de Informații Juridice în cadrul Institutului Național al Justiției, unde judecătorii, procurorii și alți profesioniști din sectorul justiției beneficiază de instruiri în domeniu, inclusiv și la distanță.

Totodată, acțiunile întreprinse de către instituțiile responsabile pe parcursul anului 2017 și 2018 nu au fost suficiente pentru atingerea obiectivelor stabilite. Astfel,

• Deși Administrația Națională a Penitenciarelor a creat atelierul de deservire auto destinat efectuării lecțiilor practice pentru obținerea specialității de lăcătuș auto de către deținuții din Penitenciarul nr.10 – Goian, lecțiile s-au desfășurat doar pe parcursul anului 2017, cauza invocată fiind necorespunderea programului de studii cu termenul de detenție;

• De asemenea, Administrația Națională a Penitenciarelor nu a reușit să finalizeze lucrările de construcție/reconstrucție a 3 obiecte demarate în anul 2013.

Până în prezent nu au fost efectuate lucrări de reconstrucție a Penitenciarelor nr.5 Cahul și nr.17 Rezina, pentru care în anul 2014 a fost elaborată și aprobată documentația de proiect în valoare de 156,2 mii lei, care la momentul actual, necesită a fi revizuită și ajustată la noile prevederi ale cadrului legal-normativ.

• Centrul de Medicină Legală, deși a reușit să creeze laboratorul de expertiză genetică, urmează să asigure funcționalitatea acestuia.

Astfel, rezumând cele expuse, recomandările din Raportul auditului performanței ,,Implementarea Strategiei de reformă a sectorului justiției pentru anii 2011-2016 (8 luni): resurse generoase – rezultate incerte”, care au fost implementate parțial se reiterează și se reformulează în prezentul Raport.

Mihaela Rotari