(INTERVIU) Valeriu Chiţan: Nimic nu durează dacă nu este reînnoit în permanență

(INTERVIU) Valeriu Chiţan: Nimic nu durează dacă nu este reînnoit în permanență

Interviu cu Valeriu Chiţan, Preşedinte al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare

Dle Chiţan, acum un an aţi devenit Preşedinte al Consiliului de Administraţie al Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Cu ce gânduri, planuri, intenţii aţi venit în funcţia respectivă?

Pornind de la dezideratul, potrivit căruia Autoritatea de Supraveghere Financiară, în persoana CNPF, contribuie la consolidarea unui cadru integrat de funcţionare şi supraveghere a pieţelor financiare non-bancare, a participanţilor şi operaţiunilor pe aceste pieţe, în formularea obiectivelor acestui mandat am pornit de la analiza a două coordonate: pe intern – dezvoltarea instituţională; pe extern – evoluţia pieţei financiare nebancare. Ar fi cazul să specific, că criza financiară din ultimii ani a identificat un şir de aspecte vulnerabile în arhitectura instituţională şi organizaţională a pieţelor financiare bancare şi nebancare. Respectiv, s-au cuantificat şi slăbiciunile instituţionale în activitatea autorităţilor de profil, abilitate cu supravegherea şi reglementarea pieţelor corespunzătoare. Această realitate, cu certitudine, impune redefinirea rolului fiecărei autorităţi de resort pentru adaptarea dinamică la cerinţe noi.

În acest sens, din nevoia de o reformă a modului de funcţionare şi pentru plusul de sinergie la nivelul CNPF, am stăruit să încurajez managementul superior şi pe cel mediu în a se conforma spiritului asumării, coeziunii şi preocupării responsabile de sectoarele gestionate, respectiv de modernizarea instituţională per ansamblu. Şi, desigur fără echivoc – disponibilitatea la înnoire, pentru că nimic nu durează dacă nu este reînnoit în permanenţă!

De la ce aţi început?

Apreciind la justa valoare progresele în dezvoltarea instituţională, derularea în acest sens a proiectelor cu asistenţa partenerilor de dezvoltare şi agenda de acţiuni adiţionale alinierii la standardele eurocomunitare, în acelaşi timp, am constatat că loc de mai bine există oricum. După o reevaluare, am atestat o stare incertă în promovarea proiectului legii privind organizaţiile de creditare nebancară şi proiectului Strategiei de dezvoltare a sectorului (2016-2020) – documente determinatoare pentru CNPF. Cu concursul Parlamentului şi al  Guvernului, pas cu pas, am revenit la ,,normalitate”. Cel dintâi, după dezbateri exploratorii de durată, cu un  larg consens profesional şi societal, la finele lui 2017 a fost aprobat. Proiectul Strategiei, respectiv, a fost ajustat şi reprogramat pentru următorul ciclu 2018-2022, în prezent, aflându-se în Legislativ.

Per ansamblu, cu titlu de bilanţ, eforturile conjugate s-au scontat cu reuşite consistente: a fost ajustată Legea cu privire la asigurări, ceea ce conferă CNPF prerogative exprese în gestionarea crizelor manageriale şi financiare, mai ales în condiţiile înlăturării acţionariatului păgubos; a fost actualizată legislaţia aferentă pieţei de capital şi societăţilor pe acţiuni, în vederea conformării directivelor UE, precum şi în privinţa procedurilor de restructurare a emisiilor de acţiuni (aspect foarte relevant, în cazul nostru, pentru bănci şi companiile de asigurări); Legea privind CNPF a fost completată cu dispoziţii în sensul consolidării
autonomiei financiare şi bazei de formare a bugetului Instituţiei. Într-un cuvânt, pentru CNPF  anul 2017 a însemnat reconstituirea identităţii şi integrităţii sale instituţionale.

Ce obiective stau actualmente în faţa Dvs. şi a echipei pe care o conduceţi?

Principalele obiective care urmează a fi atinse de către CNPF în următorul ciclu de 5 ani sunt schiţate în proiectul Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare nebancare – document de politici care reflectă misiunea, viziunea şi obiectivele Regulatorului, cuprinsul şi calendarul acţiunilor de rigoare. Indiscutabil, chintesenţa acestui program strategic rezidă în focalizarea activităţilor aferente implementării obiectivelor asumate de către CNPF, precum şi domeniile în care trebuie concentrate eforturile instituţiei, pentru a face posibile o prioritizare adecvată a sarcinilor şi o monitorizare continuă a rezultatelor. Mai mult, acţiunile încadrate în respectivul document derivă, de asemenea, din angajamentele asumate de către autorităţile statului potrivit Acordului de Asociere RM – UE.  Apropo, publicul interesat în a se documenta cu conţinutul Strategiei, poate accesa site-ul www.cnpf.md

Potrivit observatorilor, cel mai expus la moment este domeniul asigurărilor.

Sectorul în cauză, după cel bancar – ca dimensiune şi importanţă socio-economică –, nu a evitat, implicit fiind contaminat de sindromul ”acţionariatului orchestrat”, cu consecinţele de rigoare. La moment, atestăm un cumul de cauze-efecte care pun la încercare viabilitatea operatorilor şi pieţei de asigurări în ansamblu, cum ar fi: managementul corporativ şi financiar subperformant; practicile vicioase de oferire intermediarilor de asigurare a comisioanelor disproporţionate – fapt ce inhibă dezvoltarea pieţei; asigurările facultative subdezvoltate; deficitul de actuari certificaţi pe piaţa autohtonă de asigurări; statutul de monitorizare a R. Moldova în Sistemul Internaţional „Carte Verde”; ponderea modestă a investiţiilor străine în industrie. Prin urmare, trebuie să acceptăm că domeniul nominalizat necesită o recalibrare cuprinzătoare de substanţă – de la reglementare până la gestiunea operaţională.

Ce ar trebui de întreprins pentru a impulsiona piaţa non-bancară?

Dezvoltarea pieţei financiare nebancare vizează mai multe aspecte, mai cu seamă, diversificarea şi promovarea instrumentelor adiţionale în scopul creării  premiselor durabile pentru investitori, în special din contul pieţei obligaţiunilor, în apariţia cărora sunt cointeresate băncile şi creditorii nebancari. Pe de altă parte, obligaţiunile prezintă un produs solicitat de către investitorii instituţionali – organismele de plasament colectiv şi fondurile nestatale de pensii.

În general, un catalizator autentic pentru stimularea dezvoltării pieţelor financiare nebancare pot şi trebuie să servească politicile publice relevante de natură fiscală, promovarea cărora trebuie să constituie o prioritate la scară naţională.

Ce planuri are CNPF pe termen scurt şi mediu, în special pentru anul 2018?

În primul rând, vom finaliza şi vom implementa actele normative iniţiate în perioada precedentă, acestea fiind racordate la cerinţele prudenţiale recunoscute de practicile avansate. În acest sens, ne propunem tranziţia de la sistemul de supraveghere bazat pe conformitate la sistemul bazat pe evaluarea şi gestiunea riscurilor. O provocare majoră pentru CNPF, dar şi pentru actorii din piaţă, este legată de resetarea domeniului asigurărilor – de la elaborarea şi implementarea unei legislaţii rescrise la liberalizarea tarifară şi conformarea la capitalizare redimensionată. În abordarea sistemică a domeniului în cauză –
unul de maximă prioritate şi preocupare pentru CNPF – imperativul îl constituie asigurarea stabilităţii financiare a pieţei şi, respectiv, protejarea creditorilor/beneficiarilor. Astfel, ca şi în sistemul bancar, ne propunem să implementăm reguli de gestiune a crizelor, inclusiv prin instrumente adecvate şi rapide în cazul deteriorării poziţiei financiare a asiguratorului vizat.

Rezum prin a sensibiliza publicul că obiectivul major al Autorităţii de Supraveghere Financiară  (CNPF) – unul de durată medie şi lungă – îl constituie atingerea unei zone de echilibru între reglementări, administrarea riscurilor şi cerinţele de capital (pe de-o parte) şi calitatea serviciilor financiare (pe de altă parte).

Almanah Politic 2017

Share