Experţii IPRE: Procedura de lichidare a băncilor trebuie să fie monitorizată de un Comitet al Creditorilor, în care Guvernul să își delege reprezentanţi

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră că deponenţii celor trei bănci sunt expuşi riscului de a-şi pierde banii, dacă nu va fi instituit un mecanism de control al procesului de lichidare a băncilor. În acest sens, ar trebui creat un Comitet al Creditorilor format din reprezentanţi ai deponenţilor, ai Guvernului şi ai BNM, care se va întruni în şedinţe lunare. Recomandarea se conține în Nota analitică „Riscuri şi particularităţi ale procesului de lichidare a băncilor” elaborată de experții IPRE, Eugen Ghilețchi și Sergiu Tofilat.

Ei afirmă că lichidarea oricărei companii presupune să fie stabilite datoriile şi ordinea achitării lor, precum şi evaluarea activelor care urmează să fie vândute pentru a acoperi aceste datorii. Totodată, Legea instituţiilor financiare prevede că preţul de vânzare a activelor se determină în baza rapoartelor de evaluare.

Însă, potrivit experţilor, există lacune în legislaţie care ar permite vânzarea partrimoniului băncii la preţuri derizorii. „Un exemplu concludent este perfectarea rapoartelor de evaluare a bunurilor, în care valoarea de piaţă este diminuată intenţionat. Fraude analogice au avut loc şi la lichidarea altor bănci, cel mai recent caz fiind Investprivatbank”, menţionează autorii Notei analitice.

Ei precizează că din momentul retragerii licenţei de la bănci, va intra în vigoare ordinea de plată a datoriilor către creditori. În primul rând, vor fi achitate datoriile faţă de Banca Naţională, după care Ministerul Finanţelor, apoi față de alte bănci şi Fondul de garantare a depozitelor. Ţinând cont de mărimea împrumuturilor faţă de aceşti creditori, există riscul ca deponenţii să nu-şi mai poate primi banii.

Potrivit experţilor, dacă garanţiile Guvernului vor fi convertite în datorie de stat, ponderea acesteia ar putea creşte până la 40% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat din anul 2004. „În condiţiile actuale aceasta ar însemna costuri suplimentare de circa 2,5 miliarde de lei anual pentru buget. Pentru comparaţie, în anul 2014 deservirea datoriei de stat a costat bugetul aproximativ 590 mil. de lei”, este indicat în analiză.

Nota analitică a fost realizată în cadrul proiectului IPRE de elaborare a politicilor publice împreună cu cetățenii, care este susținut de European Endowment for Democracy.

Doina Secrieru