Expert: „Deși R.Moldova are legea ghişeului unic pentru facilitarea activităţii de întreprinzător, totuși, acesta funcționează cu scârț”

Deși Republica Moldova are legea ghişeului unic pentru facilitarea activităţii de întreprinzător, totuși acesta funcționează cu scârț, iar businessul se plânge pe birocrație tergiversarea emiterii actelor. Declarația a fost făcută de expertul IDIS Viitorul, Viorel Pârvan, în cadrul emisiunii ”15 minute de realism economic”, realizată de către IDIS Viitorul în parteneriat cu Radio Europa Liberă.

Potrivit lui Pîrvan, ghișeul unic există doar la nivel de legislație în condițiile în care oamenii de afaceri se confruntă cu aceleași probleme de corupție, pierdere de timp și bani pentru obținerea actelor permisive. ”Principalele motive care frânează activitatea ghișeului sunt lipsa unei înţelegeri conceptuale comune a principiului de „Ghişeu Unic”, interconexiunea insuficientă dintre instituţii, lipsa schimbului electronic de informaţii între autorități, slaba cooperare a autorităților/instituţiilor publice în prestarea serviciilor publice, rezistența instituțională și a funcționarilor publici și implicarea politicului”.

Legea ghișeului unic ar trebui să aibă un efect pozitiv asupra climatului de afaceri din Republica Moldova şi pentru fiecare agent economic care trebuie să obţină autorizaţie, dar în realitate nu vedem un aflux de investiții și de afaceri. Problema cea mai mare este corupția. ”Ghișeul unic ar trebui să minimizeze corupția, prin excluderea contactului direct cu funcționarul public. Or, agenții economici menționează, cu cât mai mult și mai des interacționează în mod direct sectorul privat cu funcționarii publici, cu atât mai posibil este apariția situațiilor de corupție”, a explicat Pîrvan.

În concluzie, Viorel Pîrvan a spus că pentru eficientizarea activității ghișeului unic este nevoie de digitalizarea procesului de depunere a solicitărilor pentru serviciile publice, elaborarea cadrului normativ de reglementare a serviciilor publice la nivelul normelor primare pentru a defini clar ”serviciile publice” şi diversitatea de servicii publice, alte noțiuni din practicile pozitive internaționale, precum ”front-office” şi ”back-office și valorificarea pe deplin de către autoritățile publice a infrastructurii de e-Guvernare existentă (platformelor şi serviciilor electronice guvernamentale deja disponibile) pentru reducerea sarcinii (poverii) administrative atît pentru prestatorii, cît şi pentru solicitanţii/beneficiarii serviciilor publice.

Mihaela Rotari