Concluziile auditului la Ministerul Sănătății, examinate la ședința Curții de Conturi

Concluziile auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății la situația din 31 decembrie 2023 au fost examinate la data de 12 iulie curent, în ședința Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM).

Conform Rapoartelor financiare auditate, patrimoniul gestionat de Ministerul Sănătății la situația din 31 decembrie 2023 a constituit 3,5 miliarde lei, iar cheltuielile efective – 2,6 miliarde lei.

Probele de audit au fost colectate de la 18 entități care s-au consolidat în raportul financiar al Ministerului Sănătății și de la 61 entități în care Ministerul Sănătății deține rolul de fondator, ce au responsabilități sau tangență la elaborarea politicilor, administrarea, executarea, raportarea și monitorizarea patrimoniului și banilor publici în domeniul sănătății.

Ca urmare a auditării rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Sănătății pentru exercițiul bugetar încheiat la 31 decembrie 2023, CCRM a emis opinia de audit cu rezerve, fiind determinată de următoarele:

• subevaluarea contului „Active luate în locațiune/arendă” cu 26 milioane lei, ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă extrabilanțieră a valorii a 18 terenuri aflate în folosința Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, dreptul de proprietate asupra cărora sunt înregistrate după autoritățile publice locale. Totodată, 9 terenuri în valoare de 21,9 milioane lei, au fost înregistrate neconform în contul „Terenuri”;
• valoarea contului ”Clădiri” a fost subevaluat ca urmare a neînregistrării în evidența contabilă de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică a 4 clădiri cu suprafața totală de 917,4 metri2 și de către 4 entități a 23 de clădiri cu suprafață totală de 1.893,1 metri2, drepturile asupra cărora sunt înregistrate și, respectiv, neînregistrate în Registrul bunurilor imobile. Auditul a fost limitat în evaluarea cu certitudine a unor bunuri imobile, care potrivit estimărilor constituia circa 19 milioane lei.
• auditul a fost limitat în expunerea asupra valorii subevaluării aferente contului ”Acțiuni și alte forme de participare în capital în interiorul țării”, dar conform estimărilor auditului aceasta constituie circa 2,9 miliarde lei ca urmare a neînregistrării integrale a investițiilor efectuate din diferite surse (buget, donații, credite interne și externe, granturi, mijloace proprii etc.) de către Ministerul Sănătății și alte entități de stat, în infrastructura instituțiilor fondate de Minister, inclusiv în clădirile ce fac parte din domeniul public al proprietății statului transmise în gestiune economică. Situația a fost generată, inclusiv, de reglementarea insuficientă în Normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 216/2015, la capitolul evidenței bunurilor transmise în gestiune economică.

Auditul a atestat probleme aferente procesului de înregistrare a patrimoniului public transmis de către Ministerul Sănătății în calitatea sa de fondator, în gestiunea economică instituțiilor publice la autogestiune. În context, s-a atestat că, din 46 de entități în care Ministerul Sănătății deține rolul de fondator, cărora în anul 2023 i-au fost alocate 131,5 milioane lei, 27 entități nu au efectuat înregistrarea sumei de 39,2 milioane lei, transferate de către Minister pentru susținerea bazei tehnico-materiale, cu reflectarea acestora la creșterea datoriilor față de fondator sau în capitalul propriu.

Pentru anul 2023, costurile unor servicii medico-sanitare au fost aprobate prin ordinul comun al Ministerului Sănătății și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, însă aceste tarife nu se regăsesc în Catalogul tarifelor unice, și nici nu au fost aprobate printr-un act normativ, fapt ce atestă lipsa de transparență și justificări, ceea ce generează riscuri de supra sau sub evaluare a costurilor serviciilor medico-sanitare.

Pentru Instituția Publică „Unitatea de coordonare, implementare și monitorizare a proiectelor în domeniul sănătății”, în bugetul de stat pentru anul 2023, au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 138,9 milioane lei. Ulterior, în lipsa unor argumentări, bugetul a fost precizat la 132,3 milioane lei, ceea ce constituie cu 111,6 milioane lei mai puțin decât mijloacele planificate de Fondul Global (243,9 milioane lei). Auditul relevă că bugetul grantului alocat de Fondul Global  pentru anii 2021–2023 a constituit 24,2 mil. euro, dintre care au fost valorificate doar 88%. Astfel, valoarea mijloacelor financiare nevalorificate la finele anului 2023 a constituit 1,8 mil. euro. Nevalorificarea mijloacelor financiare, denotă capacitatea redusă a Unității de coordonare în absorbția completă a grantului extern.

Totodată, auditul a fost limitat în confirmarea cheltuielilor în sumă de 71,1 milioane lei, reflectate la contul „Servicii neatribuite altor alineate”, care includ servicii de prevenire, prestate de 22 entități publice și private, unor categorii de beneficiari atribuiți la grupe de risc doar prin Programul național de prevenire și control al infecției HIV. Această situație a fost determinată de lipsa documentelor contabile confirmative, care urmau a fi emise de Asociațiile Obștești cum ar fi: facturi, informații privind tipul serviciilor prestate, devize de cheltuieli aferente activităților desfășurate și altele.

Auditul a constatat că evidența beneficiarilor de servicii de prevenire HIV este ținută de Unitatea de implementare a programului național HIV, într-un registru electronic, funcționalitatea căruia nu este reglementată prin act normativ. Programul național prevedea dezvoltarea în anul 2022 din sursele Fondului Global (5,6 milioane lei) a unei platforme integrate de informare SIME HIV, însă acest sistem nu a fost dezvoltat și pus în funcțiune până în prezent.

Serviciile educaționale pentru realizarea comenzii de stat au fost contractate de către Minister cu instituțiile de învățământ (patru colegii de medicină și un centru de excelență), în sumă de 87,1 milioane lei pentru 2.048 elevi prezenți la studii la 1 ianuarie 2023 și 540 elevi planificați pentru înmatriculare. Deoarece la studii au fost admiși doar 504 elevi, numărul real de elevi prezenți la 1 octombrie 2023 a constituit 2.046 elevi. Însă, ministerul și instituțiile de învățământ nu au ajustat volumul alocațiilor contractate la numărul real de elevi prezenți la studii conform cadrului normativ în vigoare.

Pentru anul 2023, instituțiile de învățământ cu profil medical au avut obligația de a încadra în câmpul muncii 1311 tineri specialiști (377 elevi și 934 studenți), real, planul de absolvire prin comanda de stat, a fost realizat la nivel de 84%, sau pentru 1.099 absolvenți (375 elevi și 724 studenți, inclusiv 228 rezidenți). Se relevă că 228 rezidenți ai Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, care s-au angajat la locul de muncă repartizat, au acoperit doar 29% din necesitățile de cadre medicale în 136 entități publice, iar 162 absolvenți ai colegiilor de medicină au acoperit doar 38% din funcțiile vacante în 132 entități publice.

Auditul denotă, că 26 absolvenți ai promoției 2023 și 33 absolvenți ai promoției 2022 din cadrul Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, nu au confirmat angajarea la locul de muncă stabilit de Comisia de repartizare din cadrul Ministerului Sănătății. De asemenea, 73 de studenți, ai aceleiași universități, în perioada anilor 2022-2023, au fost exmatriculați de la studii din comanda de stat, din diferite motive (lipsa nemotivată, propria inițiativă, etc.).

Ministerul și instituțiile de învățământ nu au întreprins acțiuni conforme cadrului normativ pentru a recupera la bugetul de stat costurile educaționale în sumă de 32,9 milioane lei, suportate de Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu” pentru instruirea celor 132 persoane exmatriculate și neangajate în câmpul muncii. În aceste circumstanțe, se denotă că pregătirea specialiștilor din contul bugetului de stat, în unele cazuri, nu are finalitate economică și nici impact social.

În final, Curtea de Conturi a menționat că la implementarea a 9 recomandări înaintate în misiunea de audit precedentă, doar 4 recomandări au fost implementate integral, 2 au fost implementate parțial, iar 3 – neimplementate, ceea ce a determinat reiterarea acestora în actuala misiune de audit.