BNS: Veniturile și cheltuielile moldovenilor au scăzut

Biroul Naţional de Statistică informează, că în trimestrul II 2016 veniturile disponibile ale populaţiei au constituit în medie pe o persoană pe lună 2030,4 lei, fiind în creştere cu 1,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) veniturile populaţiei au înregistrat o descreştere de 5,8%¹.

Veniturile din activitatea salariată reprezintă cea mai importantă sursă de venit, 41,1% din veniturile totale disponibile, contribuţia acestora fiind în descreştere faţă de trimestrul II 2015 cu 2,4 puncte procentuale (vezi anexa, tabelul 1).

În trimestrul II 2016 prestaţiile sociale au contribuit la formarea veniturilor gospodăriilor în proporţie de 21,4% sau cu 1,5 puncte procentuale mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile obţinute din activităţile pe cont propriu reprezintă 15,8% din veniturile populaţiei, inclusiv 9,1% sunt veniturile din activitatea individuală agricolă, iar 6,7% – veniturile din activitatea individuală non-agricolă.

Transferurile băneşti din afara ţării rămîn a fi o sursă importantă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, acestea reprezintă 18,1% din total venituri, iar contribuţia acestora este cu 1,8 puncte procentuale mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Figura 1. Structura veniturilor disponibile totale, în trimestrul II 2016

În funcţie de mediul de reşedinţă, se constată că veniturile populaţiei din mediul urban au fost în medie cu 574,0 lei sau de 1,3 ori mai mari comparativ cu veniturile populaţiei din mediul rural. Sursa principală de venit a populaţiei din mediul urban este activitatea salariată, care reprezintă 51,7% din total venituri (56,9% în trimestrul II 2015) şi prestaţiile sociale – 21,0% (18,5% în trimestrul II 2015) (vezi anexa, tabelul 2).

În mediul rural, cea mai importantă sursă de venit la fel este activitatea salariată (30,2%), dar contribuţia este de 1,7 ori mai mică decît în mediul urban. Totodată, veniturile obţinute din activitatea individual agricolă au asigurat 17,2% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală în comparaţie cu cea urbană este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponderea acestora în venituri fiind de 23,4% faţă de 13,0% în cazul populaţiei din mediul urban. Diferențe nesemnificative se atestă în cazul prestațiilor sociale, ponderea cărora este cu 0,8 puncte procentuale mai mare în mediul urban (vezi anexa, tabelele 2-3).

În structura veniturilor disponibile ale populaţiei, predominante sunt  veniturile băneşti – 90,5%, iar celor în natură le revine 9,5%. În termeni absoluţi, valoarea veniturilor băneşti a însumat 1836,7 lei lunar în medie pe o persoană, iar cele în natură – 193,7 lei (vezi anexa, tabelul 1). Veniturile băneşti constituie 96,3% din veniturile populaţiei din mediul urban, iar în mediul rural ponderea acestora este de 84,4% (vezi anexa, tabelele 2-3).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populaţiei în trimestrul II 2016 au constituit în medie pe o persoană 2079,6 lei, fiind în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent cu 0,2% (vezi anexa, tabelul 4). În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum) populaţia a cheltuit în medie cu 7,2% mai puţin comparativ cu trimestrul II 2015. Descreşterea cheltuielilor de consum per ansamblu a fost determinată preponderent de reducerea cheltuielilor în cazul populaţiei din mediul urban.

Figura 2. Structura cheltuielilor totale de consum ale gospodăriilor în trimestrul II 2016

Cea mai mare parte a cheltuielilor, tradiţional este destinată necesarului de consum alimentar – 43,3% (41,9% în trimestrul II 2015). Pentru întreţinerea locuinţei, o persoană în medie a alocat 18,5% din cheltuielile totale de consum (+0,6 p.p. faţă de trimestrul II 2015), iar pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,7% (-0,3 p.p). Celelalte cheltuieli au fost direcţionate pentru serviciile de sănătate (5,8% faţă de 6,3% în trimestrul II 2015), transport (4,1% faţă de 4,8%), comunicaţii – 4,4%, dotarea locuinţei – 3,8%, învăţămînt – 0,8%, etc.

În medie, cheltuielile de consum ale populaţiei din mediul urban au constituit 2469,7 lei lunar pe o persoană, respectiv cu 694,0 lei sau de 1,4 ori mai mult faţă de mediul rural.

În mediul urban, pentru asigurarea consumului de produse alimentare, populaţia a alocat 41,1% din cheltuielile lunare de consum (39,3% în trimestrul II 2015), iar în rural – 45,7% (45,0%). Populaţia urbană a cheltuit mai mult pentru întreţinerea locuinţei (18,9% faţă de 18,1% în mediul rural), sănătate (6,1% faţă de 5,5%), pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (2,5% faţă de 0,4%) și servicii de agrement (1,7% faţă de 0,4%). Totodată, populaţia rurală a cheltuit mai mult pentru îmbrăcăminte, încălţăminte (11,7% faţă de 9,8% în mediul urban) şi dotarea locuinţei (4,0% faţă de 3,5%)  (vezi anexa, tabelele 5-6).

În structura cheltuielilor totale de consum ale populaţiei predomină cheltuielile băneşti – 90,7%, celor în natură le revine respectiv 9,3%. În gospodăriile urbane cheltuielile în natură constituie 3,5% din total cheltuieli de consum, de regulă acestea fiind cazurile consumului de produse alimentare primite gratis din afara gospodăriei (rude, ajutor material, etc.), iar în cazul gospodăriilor rurale, 15,6% din cheltuieli reprezintă consumul produselor obţinute din activitatea individuală agricolă (vezi anexa, tabelele 4-6).

Mihaela Rotari