Antreprenorii vor economisi circa jumătate de miliard de lei anual sau 0,2% din PIB în urma reducerii birocrației în domeniul fiscal și vamal

Antreprenorii vor economisi circa jumătate de miliard de lei anual sau 0,2% din PIB în urma reducerii birocrației în domeniul fiscal și vamal

Antreprenorii vor economisi circa jumătate de miliard de lei anual sau 0,2% din PIB în urma reducerii birocrației în domeniul fiscal și vamal, aprobate de Parlament în prima lectură. Proiectul de lege va exclude unele bariere administrative și cerințe nejustificate și va contribui la facilitarea activității mediului de afaceri, informează OFICIAL.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, principalele prevederi ale pachetului de simplificare și reducere a birocrației pe domeniul fiscal și vamal:

În domeniul fiscal: 

Anulăm registrul mașinii de casă şi control/imprimantei fiscale (Registrul MCC/IF). Această măsură se va aplica celor care își vor conecta aparatele de casă la Sistemul de Monitorizarea Electronică a Vânzărilor, care este deja funcțional și la care sau conectat circa 20 mii de aparate de casă din 60 de mii. Această măsură va simplifica și reduce costurile agenților economici, vor economisi din povara administrativă până la 450 milioane lei anual. Astfel, antreprenorii vor economisi 5 milioane ore de efort pe an. 

Instituim dreptul de deducere a TVA pentru achizițiile de bunuri și servicii efectuate de antreprenori pe bază de bonuri fiscale și care au fost achitate prin intermediul cardului de plată de afaceri (business), dacă valoarea achizițiilor nu depășește 2.000 lei, inclusiv TVA, iar suma lunară a acestora va fi de până la 10.000 lei. Asta va simplifica birocrația, va încuraja plățile cu cardul, diminuând economia tenebră și reducând costurile. Eliminăm actuale sancțiuni fiscale ce nu sunt necesare. 

În Moldova sunt 19 mii de carduri business active, în 2022 au avut loc circa 713 mii de tranzacții individuale până în 2.000 lei cu card business. Această măsură va genera economii de circa 20 milioane lei antreprenorilor. 

În comerțul electronic returnarea mărfurilor trebuie să fie simplă și fără costuri. Astfel, revizuim procedura de aplicare a scutirii TVA aferente importului în cazul comerțului. Astfel, va fi evitată tratarea returului din străinătate ca și import și se va evita achitarea TVA, fiind reduse costurile semnificative pentru afaceri cu implicarea comerțului electronic. Antreprenorii noștri vor putea face comerț online în afara țării, mai simplu și mai ieftin. 

Majorăm suma considerată restanță în scopuri fiscale de la 100 la 500 de lei. Această măsură va reduce numărul de cazuri în care penalitățile pot fi aplicate pentru încălcări neînsemnate; va reduce costurile atât asupra agenților economici, cât asupra autorităților. Va reduce cazurile în care contribuabilii nu pot beneficia de anumite facilități/subvenții sau aplica la licitații din cauza restanțelor nesemnificative.

Continuăm efortul de digitalizare. În prezent, legislația fiscală conține prevederi ce implică efectuarea vizitelor fizice la oficiile Fiscului, aplicarea semnăturilor olografe și schimbul de informații pe hârtie. Promovăm utilizarea documentului electronic și comunicarea la distanță. Se estimează că această acțiune va economisi contribuabililor doar din efort administrativ câteva milioane de lei anual. 

În domeniul vamal: 

Serviciul Vamal va digitaliza declararea bunurilor introduse şi scoase de pe teritoriul țării prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajului neînsoțit care la moment se declară doar în scris. Soluția tehnică a fost deja elaborată și va fi pusă în funcțiune curând. Această măsură va aduce beneficii pentru cetățeni și agenți economici prin de reducerea costurilor administrative, diminuarea timpului de prelucrare a operațiunilor de import-export prin colete poștale, simplificarea procedurilor vamale pentru astfel de bunuri. 

În anul 2022, circa 7 mii de persoane au prezentat declarații vamale de acest gen. În total au fost depuse peste 25 mii declarații. 

Permitem includerea produselor petroliere și GPL în lista produselor admise pentru regimul de antrepozit vamal, în vederea facilitării operării bazelor petroliere și terminalelor de gaz, în calitate de centre de tranzit pentru operațiuni de import-export, stocare, încărcare, descărcare a produselor petroliere și gaz petrolier lichefiat. Această măsură va crea premise pentru creșterea activității economice în Moldova. 

În domeniul controlului de stat a activității de antreprenor:

Reducem în jumătate valoarea minimă a obligației fiscale sau vamale care pot fi contestate în consiliul de soluționare a disputelor în cadrul Serviciului Fiscal și Serviciului Vamal de la 500 mii lei pentru agenți economic și 250 mii pentru cetățeni – la 250 și 125 mii lei respectiv. Totodată, se propune ca majoritatea în consilii să fie reprezentată de asociațiile de afaceri. Aceasta va oferi acces mai multor contribuabili soluționarea eficientă a disputelor. 

În 2022, au fost doar două contestații în Consiliul de Dispute. Pe de altă parte, în instanțe pe rol sunt circa 700 de cazuri doar împotriva Fiscului. Prin această măsură fluidizam sistemul judecătoresc, oferim o alternativă antreprenorilor. Acest set de măsuri din domeniul fiscal și vamal are drept scop eliminarea birocrației și creșterea eficienței și productivității antreprenorilor noștri. 

Totodată, aceste măsuri vor ușura povara asupra economiei. Impactul este unul substanțial, de cel puțin jumătate de miliard de lei anual, adică aproximativ 0,2% din PIB printr-un singur pachet. 

„Prin aceste măsuri, creăm un climat favorabil pentru creștere economică, inovație și prosperitate. Antreprenorii nu trebuie să fie hărțuiți din cauza birocrației, dar trebuie să aibă libertatea de a se concentra asupra dezvoltării afacerii și să creeze locuri de muncă”, a notat viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba.

Modificările legislative au fost elaborate de Ministerul Finanțelor și de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării în colaborare cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM și susținerea Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și GIZ.

Share