O schimbare de atitudine faţă de eliberarea autorizaţiilor de construire sau o iluzie de moment?

La începutul anului curent, am publicat un editorial, în care am analizat situaţia legată de eliberarea autorizaţiilor de construire în ultimii patru ani şi care a arătat că, cu excepţia anului 2023, când s-a înregistrat o uşoară creştere a acestui indicator, în rest am asistat la descreşteri constante. În 2025, în genere, pentru prima dată în ultimii ani numărul autorizaţiilor de construire eliberate a coborât sub 3 000, înregistrând o descreştere de 9% în raport cu 2024. Datele pentru primul trimestru al anului 2026 arată că tendinţa de descreştere a numărului autorizaţiilor de construire se păstrează, dar au apărut unele detalii care permit să afirmăm că, posibil, ceva se schimbă la nivel de atitudine a factorilor responsabili de acest proces. Dar, să le luăm pe toate pe rând.  

În ianuarie-martie 2026, au fost eliberate 586 de autorizaţii de construire, în descreştere cu 3,5% faţă de ianuarie-martie 2025. Astfel, s-au eliberat 444 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi 142 autorizaţii – pentru clădiri nerezidenţiale, în descreştere, respectiv, cu 0,9% şi 10,7% faţă de ianuarie-martie 2025.

Chiar dacă avem această descreştere de ordin general, dacă analizăm situaţia în profil regional, vedem acea schimbare despre care am menţionat mai sus. Astfel, în ianuarie-martie 2026, faţă de ianuarie-martie 2025, se atestă micşorări ale numărului autorizaţiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, după cum urmează: în regiunea Sud – cu 10 autorizaţii (31,3%), UTA Găgăuzia – cu 4 autorizaţii (9,5%), regiunea Nord – cu 3 autorizaţii (7,3%), regiunea Centru – cu 1 autorizaţie (0,6%). Totodată în mun. Chișinău s-au eliberat cu 14 autorizaţii (sau cu 8,3%) mai mult.

Situaţia este puţin diferită în ceea ce ţine de numărul autorizaţiilor de construire pentru clădiri nerezidenţiale. Acesta s-a micşorat în: regiunea Centru – cu 22 autorizaţii (37,9%), regiunea Nord – cu 3 autorizaţii (sau cu 7,3%). Totodată, în regiunea Sud şi în UTA Găgăuzia numărul acestora a crescut cu câte 4 autorizaţii (sau cu 36,4% şi, respectiv, 18,2%), iar mun. Chișinău a rămas la acelaşi nivel.

De notat în context ar fi şi faptul că, în ianuarie-martie 2026, faţă de ianuarie-martie 2025, numărul autorizaţiilor de construire eliberate pentru clădiri în mediul urban a crescut cu 1,9%, iar în cel rural a scăzut cu 7,5%.

Aceste date ne vorbesc despre faptul că, probabil, în procesul de eliberare a autorizaţiilor de construire au început să se ia în calcul necesităţile reale ce există. Cea mai mare cerere de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale este în mediul urban, în special în municipiul Chişinău. În ultimii ani, numărul autorizaţiilor de construire pentru Chişinău a fost în descreştere continuă. Numai în 2025 descreşterea a fost de 3,4%, aceasta în condiţiile în care populaţia capitalei creşte în permanenţă, la fel ca şi necesarul de locuinţe. Ca urmare a migraţiei interne, doar în perioada 2014-2024, ponderea locuitorilor Chişinăului în ponderea totală a populaţiei Republicii Moldova a crescut oficial de la 20% la 25%, iar cifra neoficială care se vehiculează este de circa o treime din populaţie. Ca să nu mai vorbim de refugiaţii ucraineni, care, potrivit unor estimări, au sporit numărul locuitorilor capitalei în ultimii ani cu circa 10%. Şi în condiţiile în care necesarul de locuinţe în capitală era tot mai pronunţat, în ultimii ani numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru capitală a descrescut continuu. Situaţia s-a schimbat abia în primul trimestru al anului curent. Dar să nu ne grăbim să facem alte concluzii – să aşteptăm şi alte date statistice relevante, care vor veni pe parcurs. Abia atunci vom putea răspunde la întrebarea dacă avem de a face cu o schimbare de atitudine faţă de eliberarea autorizaţiilor de construire sau aceasta e o iluzie de moment.

Viorel Godea, Director general al companiei de construcţii „Lagmar”