Iurie Chirinciuc: Înaintarea lui Mihai Ghimpu la Preşedinţia RM nu a fost deloc una întâmplătoare

Într-o amplă postare pe blogul personal, Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor,  a dezvăluit argumentele ce au stat la baza înaintării candidaturii lui Mihai Ghimpu la Preşedinţia RM. Dat fiind faptul că nici un argument din cele invocate nu e de neglijat, mai jos vă propunem textul integral al acestei postări:

„Vara trece, dar fierbințeala pare să rămână. Și nu mă refer aici la timpul de afară, dar la evenimentele care ne așteaptă, odată ce intrăm în febra prezidențialelor din 30 octombrie. Cu toții am văzut că foarte multe partide și-au desemnat candidații pentru funcția de președinte, dar nici un nume nu pare a fi soluția perfectă pentru cetățeni. La mijlocul lunii iulie, cifrele sondajului realizat de Magenta Consulting arătau că aproape 30% din populația Republicii Moldova își dorește unirea cu România. Un lucru îmbucurător, de altfel, dacă e să privim peste sondajele precedente în care numărul scepticilor pentru înfăptuirea unirii era destul de mare. Aceste cifre sunt destul de importante, mai ales pentru viitorul Republicii Moldova, care poate lua o altă cale decât cea a integrării europene, după scrutinul de la sfârșitul lunii octombrie. Și de fapt, aceste cifre reprezintă dovada muncii intense depuse în ultimele decenii de către Partidul Liberal.

Cu toții ați văzut că PL l-a propus la funcția de președinte, pe liderul formațiunii Mihai Ghimpu. Iar această alegere nu a fost deloc una întâmplătoare. Republica Moldova și cetățenii ei își doresc cu orice preț integrarea în Uniunea Europeană, unde nivelul de trai este mult mai ridicat, la fel ca și salariile, pensiile sau îndemnizațiile. Însă până a ajunge acolo este cale lungă, calea reformelor. Cea mai oportună soluție în acest sens rămâne a fi unirea cu țara mamă, România. Iar Mihai Ghimpu va apropia cele două maluri de Prut, îndreptând astfel o rană istorică scrisă de sovietici, în 1940, în urma semnării pactului Ribbetrop-Molotov.

De-a lungul carierei sale politice, Mihai Ghimpu nu a dezamăgit niciodată cetățenii Republicii Moldova, în ceia ce privește orientarea sa politică, și nici nu a profitat de asta așa cum a făcut-o Roșca din 2002 până în 2005, sau alți politicieni care s-au folosit de unire pentru a-și dezvolta afacerile sau a profita de fondurile oferite de frații noștri de peste Prut. Președintele Partidului Liberal Mihai Ghimpu, alături de fratele său, renumitul Gheorghe Ghimpu au participat la mișcările de eliberare națională de la sfârșitul anilor ‘80 și au depus trup și suflet pentru revenirea la grafia latină, dar și la tricolor.

În anii 1988-1989, Mihai Ghimpu a participat la amplele mitinguri organizate de cenaclul „Alexei Mateevici”, de pe Aleea Clasicilor. Atunci el a fost ales unul din liderii Frontului Popular și devine un artizan al desprinderii de uniunea Sovietică și revenirea la valorile naționale românești: limbă, alfabet, istorie și legislație. Lupta pentru reîntoarcerea la românism a continuat. În august 1989, Mihai Ghimpu prin decizia proprie a forțat autoritățile sovietice să permită desfășurarea Primei Mari Adunări Naționale, în centrul Chișinăului și nu la Valea Schinoasei așa cum își doreau bolșevicii. Astfel, Prima Mare Adunare Națională s-a desfășurat în Piața Victoriei, care în prezent se numește Piața Marii Adunări Naționale, în data de 31 august 1989. Acest eveniment a rămas în inimile oamenilor și până astăzi, iar o stradă din centrul Chișinăului poartă această denumire. Anume la această Mare Adunare Națională s-au aprobat cele mai importante decizii din istoria R.M. și anume cea prin care Sovietul Suprem a fost obligat să decreteze limba română drept limbă de stat în baza alfabetului latin. Astăzi, însă, mai mulți mafioți care vor cu orice preț să pună mâna pe Republica Moldova și să o ducă în ghearele Rusiei, se folosesc de oameni și iau în derâdere numele de „Mare Adunare Națională”, pentru a organiza proteste prin care să perturbe drumul european al Republicii Moldova.

Tot Mihai Ghimpu a fost cel care în noiembrie 1989, alături de colegii de breaslă din Frontul Popular au reușit să blocheze desfășurarea paradei militare din PMAN, iar tancurile armatei sovietice au fost oprite datorită curajului de care au dat dovadă cei care au blocat piața. După ce în 1990 a fost ales deputat, Mihai Ghimpu a votat ca Tricolorul să devină Drapel de Stat, a aprobat Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova,care a fost „Deșteaptă-te Române”. Tot el a fost cel care a organizat Podurile de Flori din 1990, iar în 1991 a votat pentru independența Republicii Moldova.

În perioada în care era președinte interimar al Republicii Moldova, a avut curajul să facă lucruri pe care alții nu le-au făcut în 20 de ani. În luna ianuarie a anului 2010 el a fost cel care a semnat decretul de constituire a unei comisii speciale, care a realizat raportul de studiere și apreciere a regimului comunist, unde am fost înjugați timp de jumătate se secol. Acest raport a demonstrat că din 1940 și până la independență, cetățenii Republicii Moldova au fost supușii unui regim criminal, represiv, abuziv şi inuman, lipsit de orice urmă de legitimitate. Transplantat din RASSM în Basarabia în urma unui act de dictat, acesta a fost totodată un regim de ocupaţie străină sovietică, din acea clipă şi până la înlăturarea şi prăbuşirea sa în anii 1990-1991. Aceste constatări au dus în anul 2012 la decizia de condamnare a comunismului și interzicerii simbolurilor secerii și ciocanului, lucru care nu au fost făcute în cei 20 de ani de independență, la acea vreme, de nici un președinte fie ales de cetățeni sau Parlament. Mihai Ghimpu a fost cel care a contribuit la scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, prin proiectul de hotărâre al Parlamentului, care la fel a fost înaintat de fracțiunea Partidului Liberal. Cel mai important lucru făcut de el a fost desecretizarea arhivelor KGB și NKVD. Acest pas le-a permis celor care au avut rude, sau cunoscuți uciși de regimul criminal din perioada sovietică, să cunoască cine le-a condamnat sau mutilat bunicii sau părinții, sau cine au fost turnătorii securității de la vremea respectivă.

Ziua de 28 iunie 1940 a fost decretată drept Ziua Ocupației Sovietice. Din acea zi, frații din stânga Prutului au fost despărțiți pe nedrept de cei din dreapta râului. Au fost impuși de criminalii sovietici să vorbească o altă limbă decât cea natală și să învețe o istorie falsă, scrisă de cei care serveau Moscova la acea vreme și care erau plătiți pentru a manipula oamenii și pentru a le infiltra ideea că moldovenii nu sunt români, iar românii sunt cei mai mari dușmani ai lor. Subiect promovat și astăzi de către cățeii de pază ai Kremlinului la Chișinău, Igor Dodon și Renato Usatîi. Chiar dacă decretul a fost anulat de Curtea Constituțională, lucrurile bune nu se uită niciodată, iar unii oameni s-au dezmeticit cu adevărat care filă a istoriei redă realitatea scrisă în acele timpuri.

Toate aceste lucruri au fost făcute de Mihai Ghimpu fiind președinte interimar, neavând toate permisiunile ce-i revin unui șef de stat. Dar după ce va ajunge președinte plenipotențiar va avea toate împuternicirile de a duce aceste lucruri la capăt, adică de a înfăptui istoria și de a reuni Basarabia cu România!”.

Mihaela Rotari