Comentariu: Demonstranții din Hong Kong au obținut deja multe

Solicitările îndreptățite ale protestatarilor nu mai pot fi trecute cu vederea. Se pune problema cine va face primele concesii. După cum stau lucrurile, nu va fi Beijingul cel care va da înapoi, crede Matthias von Hein.

Este o ironie a istoriei: chiar guvernul chinez a fost cel care le-a promis oamenilor din Hong Kong în 1997 dreptul la alegeri libere. Și este tragic că Beijingul își încalcă acum promisiunea din 1997. Ce are de pierdut marele Beijing dacă cei șapte milioane de oameni din regiunea cu administrație specială Hong Kong își aleg singuri administratorul?

Oamenii de acolo nu sunt renumiți pentru poziții radicale. Sunt cetățeni foarte muncitori, pragmatici, bine educați, care apreciază stabilitatea și creșterea economică probabil la fel de mult ca și Partidul Comunist Chinez.

Dar nu se lasă duși cu zăhărelul: o parodie de alegeri la care concurează maxim trei candidați, sortați cu grijă de Beijing. Tot acești oameni dau dovadă de determinare, de mai multe zile de când protestează pe străzile din Hong Kong. Străzi care se află sub controlul lor, dar tot așa în maniera cunoscută în Hong King: pașnic, prietenos, bine organizat.

Amenințarea modelului „O țară, două sisteme”

La returnarea regiunii Hong Kong Chinei, 50 de ani păreau o perioadă îndelungată. Pentru atât timp trebuia să fie valabilă soluția găsită de Deng Xiaoping – „O țară, două sisteme”, care prevedea o autonomie extinsă pentru Hong Kong. Beijingul ar fi urmat să decidă doar în privința chestiunilor de securitate și politică externă. Orice altă decizie trebuia să aparțină locuitorilor regiunii.

Pentru demonstranții de azi, 2047 nu mai pare atât de departe. Pentru că Beijingul anulează pas cu pas toate libertățile Hong Kong-ului. O cartă albă emisă de autoritățile centrale le cerea anul trecut judecătorilor din Hong Kong să dea dovadă de mai mult „patriotism”. Beijingul nu a înțeles că o justiție liberă este unul din fundamentele bunăstării oamenilor din Hong Kong.

Nici protestele de acum nu pare să le fi înțeles China. Retorica se cunoaște deja din alte scenarii de criză: protestele ar fi ilegale și controlate din afara țării, susține presa de stat, care mai vorbește de „extremiști violenți”. Ziarele populare avertizează asupra consecințelor inimaginabile ale protestelor. Șeful de stat și de partid Xi Jinping nu a dat impresia că ar fi dispus la vreun compromis. Tot ce pune la îndoială domnia unică a Partidului Comunist este respins cu duritate de președintele Xi.

Dar tocmai această atitudine necooperantă a Beijingului i-a reunit acum pe protestatari. Disponibili la compromis trebuie să se dovedească cși aceștia. Ei vin din tabere diverse, nu au un purtător de cuvânt comun iar solicitări radicale prezintă pericolul escaladării tensiunilor până peste pragul de la care mai există cale de întoarcere.

Demonstranții au obținut deja destule. Au arătat lumii că Hong Kong nu este doar un alt oraș chinez. Protestatarii au crescut cu libertăți de neconceput încă peste graniță în China. Și vor să protejeze aceste libertăți. Oamenii se tem de cenzura din China, unde se blochează din nou știrile din Hong Kong. Și de aceea vor să-și folosească dreptul la exprimare liberă și dreptul la adunare, cât timp încă se mai bucură de ele. Xi Jinping vorbește întruna de „visul chinezesc”. În Hong Kong, lumea nu visează acest vis.

sursa: dw.de