Cum ne informăm sau cele trei categorii în care sunt divizaţi cetăţenii RM

Astăzi, când îţi stau la îndemână zeci sau chiar sute de resurse informaționale, ar fi rușinos să spui că nu ai de unde să culegi o informație, ca mai apoi să îți formezi un anumit concept.

Astăzi, când poți să accesezi zeci sau chiar sute de portaluri informaționale, să citești o varietate semnificativă de ziare, să privești numeroase posturi de televiziune și să mergi liber la o bibliotecă, ar fi păcat să mai dai vina pe „ciuma rusească” sau pe o constrângere a dreptului la informație în țară.

Ne-am tot obișnuit să ne plângem că ar predomina doar o „singură televiziune”, „un ziar” sau doar „un portal de știri”, iar acestea ar acționa în mod vădit la nivelul de cunoștințe al majorității. Cu siguranță acestea exercită o influență oarecare, însă un om bine determinat în gândurile sale și cu o anumită poziție, nu ar fi supus unei asemenea influențe.

Cu părere de rău, cetățenii Republicii Moldova sunt divizați în 3 categorii: cei care privesc „acest post de televiziune”, cei care privesc „alt post de televiziune” și ceilalți, care au făcut parte din aceste categorii, însă dintr-un motiv anume (fie denaturarea intenționată a adevărului la aceste posturi sau prezentarea unor informații neîntemeiate), au ales să fie mult mai pragmatici și să privească situația social-politică din perspectiva unui ansamblu de surse informaționale, ca mai apoi să-și formeze, „neghidaţi de nimeni”, un anumit punct de vedere.

De altfel, dintotdeauna oamenii au fost deprinși să obțină un anumit lucru, fără a depune efort. Astfel, ei aleg calea cea mai ușoară, iar la sfârșitul drumului se împiedică de un obstacol.

Atunci când omul simte nevoia să se informeze, conectează televizorul, iar de regulă primul post de televiziune conectat e și acela din care s-a informat. Primul ziar adus la poartă de un candidat în alegeri (să mai ai şi „norocul” să fie împreună cu un 1kg de hrișcă sau orez), este și cel mai veridic. Vorba vecinului, însoțită de „uite ce știu eu despre cutare, am auzit de la oameni siguri” – este și cea mai „sigură” informație. O postare sponsorizată, cu un caracter emotiv, a unui politician pe o rețea de socializare – e cel mai puternic mesaj, ce a provocat o impresie deosebită în rândul populației.

Dorim multe, dar alegem nimicuri. Nu depunem nici măcar un vag efort să devenim mai inteligenți și într-un sfârșit să pretindem la ceva, în timp ce suntem mulțumiți, zăpăciți și dezorientați informațional, iar din când în când mai și dăm vina pe „cineva”.

Mihaela Conovali