Auditul rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii

Curtea de Conturi a examinat, în cadrul ședinței din 19 aprilie curent, Raportul auditului rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii (MEI) încheiate la 31 decembrie 2018.

Scopul misiunii de audit a fost de a verifica sub toate aspectele semnificative dacă rapoartele financiare consolidate ale MEI încheiate la 31 decembrie 2018, prezintă o imagine reală și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil și în ansamblul lor nu conțin denaturări semnificative datorate fraudei sau erorilor, precum și emiterea unei opinii.

Patrimoniul consolidat de Ministerul Economiei și Infrastructurii, în aspectul existenței și componenței materiale, a constituit 4 553,8 mil. lei la finele anului 2018. Veniturile, inclusiv alocațiile bugetare au constituit 2 908,7 mil. lei, iar cheltuielile – 2 685,2 mil. lei.

Probele de audit acumulate denotă că, rapoartele financiare consolidate, cu excepția efectelor unor aspecte prezintă, sub toate aspectele semnificative, o imagine reală și fidelă, în conformitate cu cerințele normelor de contabilitate și de raportare financiară în sistemul bugetar din Republica Moldova.

Auditul relevă că, efectul prezentării în rapoartele financiare consolidate a unor venituri anticipate (rezultate din încasarea garanțiilor de bună execuție a angajamentelor contractuale nesoluționate), în sumă de 211,4 mil. lei la categoria „Alte venituri și venituri neidentificate”, a generat majorarea nejustificată și raportarea eronată a informațiilor în cauză, precum și a rezultatului financiar al anului de gestiune.

Unele din principalele observații ale auditului public extern, deși nu au influențat opinia de audit, reprezintă aspectele-cheie de audit, deoarece nesoluționarea lor pot condiționa riscuri sporite și impact negativ în perioadele ulterioare de activitate. Astfel, MEI nu dispune de proceduri specifice cu privire la generalizarea informațiilor financiare și întocmirea rapoartelor financiare consolidate, iar ca rezultat ministerul deține un control limitat, în procesul de generalizare a informațiilor financiare.

O altă lacună este că, unele cheltuieli, în sumă de 2,3 mld. lei, executate și raportate sub formă de subsidii, de fapt, reprezintă cheltuieli pentru implementarea unor proiecte investiționale sau alocații bugetare pentru acoperirea cheltuielilor instituțiilor publice și nu întrunesc criteriile de recunoaștere stabilite prin Clasificația bugetară.

Menționăm că, modul actual de finanțare prin subsidii a cheltuielilor Instituției Publice „Serviciul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112”, precum și a lucrărilor de întreținere, reparație, construcție a drumurilor, efectuate de către Întreprinderea de Stat Administrația de Stat a Drumurilor (ÎS ADS), în corespundere cu Programul privind repartizarea mijloacelor fondului rutier, care doar în anul 2018 a constituit cca. 2,2 mld. lei sau 83,1% din totalul cheltuielilor grupului, limitează Ministerul Economiei și Infrastructurii de informații exhaustive privind utilizarea acestor mijloace financiare.

De asemenea, potrivit informațiilor colectate de audit, se atestă că:

• menținerea în contul de creanțe interne, a unor cote părți deținute în întreprinderi, care urmau a fi transmise în gestiune către Agenția Proprietății Publice au majorat nejustificat informațiile aferente în sumă totală de 1,5 mil. lei;
• neînregistrarea în Cadastrul bunurilor imobile a drepturilor patrimoniale asupra a două bunuri imobile sporește riscurile de pierdere a bunurilor aflate în proprietate;
• unele mijloace fixe procurate, primite nu sunt utilizate în procesele de prestare a serviciilor publice.

Totodată, misiunea de audit la subiectul controlul intern, relevă că:

• sistemul de management al performanțelor și al riscurilor din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii și părților afiliate, nu este armonizat și pe deplin funcțional;
• unele procese și proceduri de administrare a veniturilor și cheltuielilor nu sunt stabilite, documentate și controlate adecvat. Astfel:
  • taxele percepute de Instituția Publică „Căpitănia Portului Giurgiulești” pentru serviciile prestate nu se bazează pe un proces cuprinzător de evidență a costurilor, repartizare a cheltuielilor suportate și formare a tarifelor;
  • Ministerul Economiei și Infrastructurii nu dispune de un sistem exhaustiv de calculare a indicelui pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a personalului cu funcții de beneficiar din cadrul Întreprinderii de Stat „Administrația de Stat a Drumurilor”;
  • unele achiziții publice, în sumă de 787,0 mii lei, au fost efectuate prin asumarea riscurilor de nerespectare a principiilor asigurării concurenței, eficienței, transparenței, tratamentului egal și nediscriminării în procesul respectiv;
  • activitatea subdiviziunii de audit intern din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii nu evaluează procesele conexe sistemului de consolidare a rapoartelor financiare, lipsesc asigurări la preocupările managementului în sfera controlului intern ce garantează plenitudinea și fiabilitatea rapoartelor financiare recepționate, generalizate și emise periodic de minister.

Totodată, pe parcursul misiunii de audit, Ministerul Economiei și Infrastructurii și instituțiile subordonate, supuse auditului, au remediat un șir de deficiențe.

Menționăm că, Curtea de Conturi a înaintat recomandările de rigoare, care urmează a fi implementate de către entitățile vizate în Raportul de audit.

Mihaela Rotari