(INTERVIU) Alexandru Jizdan: 2017 ne-a permis să dezvoltăm MAI și să construim o bună relație cu partenerii de dezvoltare

Interviu cu ministrul Afacerilor Interne, Alexandru Jizdan

Dle ministru, care, în opinia Dvs. au fost cele mai mari realizări ale MAI în 2017?

Vorbind de 2017, probabil ar trebui de menţionat reformele majore, care au început în Inspectoratul General al Poliţiei. Faptul că noi am semnat, la sfârşitul anului 2016, un acord cu Delegaţia UE care prevedea finanţarea reformelor în poliţie în valoare totală de 57 milioane de euro este un rezultat foarte bun, căci o astfel de finanţare poliţia nu a avut niciodată. De strategia de reformare noi ne legăm mari speranţe, deoarece avem o posibilitate unică de a schimba această entitate şi de a asigura un serviciu mult mai calitativ al poliţiei pentru cetăţeni.

De asemenea, noi am crescut în sondaje la capitolul încrederea populaţiei – de la 21% la 46%. Aici, cu lipsă de modestie, trebuie să vă spun că rata de 46% noi nu am avut-o niciodată. Aceste cifre arată că suntem pe calea corectă.

Aş menţiona în context şi reforma Departamentului Trupelor de Carabinieri. Faptul că am decis să păstrăm această entitate, pe parcurs s-a dovedit a fi o decizie corectă. Dezvoltarea acestei structuri (apropo e vorba de un sistem dual pe care-l au multe state europene) este o altă reuşită de care noi ne legăm mari speranţe.

Totodată, în 2017 am avut activităţi care au dus la schimbarea percepţiei MAI din partea populaţiei. Aici vorbim de reuşite clar vizibile, pe care nu le  pot nega nici chiar cei care nu vor să le vadă.

Suntem concentraţi la maximum pe comunicarea cu societatea. Poliţia comunitară, supravegherea de vecinătate, gestionarea traficului şi a cozilor de la frontieră – sunt doar câteva exemple în acest sens, care arată că, atunci când există o comunicare corectă, sunt şi rezultate, iar acestea diminuează mult din impactul negativ asupra imaginii instituţiei noastre.

Ce provocări aţi avut Dvs. ca ministru în 2017?

Anul 2017 îl consider unul relativ stabil din punct de vedere politic. Nu au fost provocări care să ne perturbeze activitatea. 2017 ne-a permis să dezvoltăm MAI, am construit o bună relaţie cu partenerii de dezvoltare. A fost o provocare foarte mare, însă ne-a reuşit. Acest lucru e confirmat de toate evaluările care au fost efectuate (inclusiv prin prisma VLAP – Visa Liberalisation Action Plan). Acestea au arătat, că MAI şi-a făcut bine tema pentru acasă. Depăşirea provocărilor a făcut ca partenerii de dezvoltare să ne trateze cu mai multă încredere, ceea ce măreşte atât numărul parteneriatelor pe care le avem cu ei, cât şi volumul asistenţei în cadrul acestor parteneriate. În genere, unele din proiectele pe care le-am realizat în 2017 nu erau prevăzute la începutul anului – ele au apărut pe parcurs, datorită eforturilor depuse de către instituţie. Exemplu: Echipa de patrulare pe biciclete se datorează doar relaţiilor bune cu partenerii noştri din Ambasada SUA. Colegii din IGP au putut convinge partenerii că avem nevoie de o astfel de entitate. La rândul său, Ambasada SUA cu plăcere a acceptat să finanţeze acest proiect.

Suntem încrezători că, pe lângă proiectele mari pe care le avem – Strategia de reformă a Poliţiei, reforma carabinierilor, întărirea capacităţii de asigurare a  securităţii la hotarele RM, întărirea capacităţii de reacţie la situaţiile de urgenţă – pe parcursul anului 2018 vom veni şi cu alte proiecte finanţate de către partenerii de dezvoltare. Există un dialog continuu cu ei, de aceea parteneriate bilaterale şi multilaterale, sunt sigur, vor mai fi.

În ce măsură şi-a lăsat amprenta asupra activităţii MAI reforma administraţiei publice centrale?

Practic sub nicio formă nu ne-a afectat. Noi nu am pierdut din entităţi, nu am fost comasaţi cu alte instituţii publice centrale, doar un pic s-a micşorat numărul în aparatul central. Eram 158 şi acum am rămas 93, dar nu cred că asta va scădea din potenţialul disponibil sau din capacitatea noastră de a gestiona procesele în cadrul MAI. Totodată, în urma reformei, a fost votată în a doua lectură crearea entităţii 112 şi trecerea ei în cadrul MAI. Şi Serviciul Rezerve Materiale la fel vine în cadrul MAI. Astea ar fi două noutăţi cu care ne-am ales noi în urma reformei, în rest, a rămas cam aceeaşi situaţie.

Ce planuri trasate pentru 2017 vor fi trecute şi în 2018? Dacă, desigur, sunt din astea…

Noi practic nu am rămas cu restanţe pentru anul 2017. Sunt puţine cele care vor fi trecute în 2018, nesemnificative. Nu am rămas în urmă cu reformele în MAI. În luna mai 2015 au fost îngheţate toate finanţările, de aceea trebuie să recunoaştem, că în 2016 noi am preluat foarte multe restanţe, nişte procese înglodate totalmente. Respectiv, ne-a reuşit să deblocăm dialogul cu partenerii noştri, iar tempoul care ni l-am propus noi şi care nu e unul uşor deloc, ne-a permis ca, pe parcursul anilor 2016-2017 să realizăm toate acţiunile care erau prevăzute atât în Planul naţional, legat de Acordul de Asociere cu UE, cât şi în Planul guvernamental.

Pe ce direcţii s-a lucrat în special în acest an în vederea reformării poliţiei?

Comunicarea. Foarte mare accent am pus pe Poliţia Comunitară. Trebuie să recunosc, că la începuturi nici poliţia nu înţelegea ce înseamnă Poliţie Comunitară şi, probabil, societatea şi astăzi mai confundă acest termen. Poliţia Comunitară este un concept, o filozofie prin care noi încercăm să apropiem poliţia de comunitate pentru a rezolva problemele comunităţii, pentru a trăi cu problemele comunităţii. Ne-a reuşit în mare măsură, deoarece au fost desfăşurate mii de acţiuni pe întreg teritoriul republicii. Totodată, astăzi încercăm să reducem din indiferenţa
oamenilor din RM în raport cu problemele vecinului sau
altor oameni printr-un proiect frumos numit „Supravegherea de vecinătate”. Încercăm să reducem termenul de reacţie la problemele oamenilor până la 15 minute, indiferent de locul unde se produce incidentul, iar 112 are menirea de a soluţiona această problemă. Noi am procurat soft-uri, care vor fi interoperabile cu 112 în paralel şi astăzi acestea sunt folosite de către poliţie în aşa fel ca noi să ajungem la timp atunci când suntem apelaţi.

Ce planuri şi aşteptări aveţi de la 2018?

Sigur, că planurile noastre sunt mari. Ne fixăm cu îndrăzneală planuri măreţe şi sper că ele o să ne reuşească. Conform obiectivelor stabilite, vrem să avansăm în rating-urile în care figurăm. Dacă în 2014 figuram pe locul 75 în lume la capitolul securitate, astăzi suntem pe locul 68; la capitolul combaterii criminalităţii noi suntem pe locul 31 în lume, iar în spaţiul CSI RM este prima. Suntem recunoscuţi deja de către partenerii noştri în ceea ce ţine de combaterea criminalităţii, în special cea organizată, de tip ex-sovietic. Cu siguranţă vă spun, că noi avem deja specialişti bine instruiţi, formaţi, care au experienţa necesară pentru a combate orice fel de infracţiune. Vrem să schimbăm starea de lucruri în aşa fel ca toate instituţiile noastre să fie respectate de către cetăţeni. Am schimbat un pic accentele, am fugit niţel de statistică, de procente, deoarece atunci când punem sarcinile care pot fi evaluate doar prin prisma procentelor riscăm să avem falsificări. Avem, evident o statistică pe care o monitorizăm. Azi înregistrăm o scădere a infracţionalităţii cu aproape 20%, comparativ cu 2016, iar în spatele acestor procente stă o muncă enormă. De asemenea, vedeţi poliţişti care deja fluidizează traficul rutier, poliţişti care ajută oamenii să treacă pe trecerile de pietoni. Ne deranjează foarte mult mortalitatea în urma accidentelor rutiere. Chiar dacă noi stăm cu mult mai bine la capitolul cifre comparativ cu anii precedenţi, oricum asta ne deranjează. În acest sens, vom propune Primăriei să creăm capacitatea corespunzătoare unui „smartcity” sau „savecity”, prin instalarea mai multor camere video, iluminarea trecerilor de pietoni, poate prin instalarea unei soluţii inteligente la semafoare, astfel ca oamenii care gestionează traficul rutier să aibă o eficienţă mai mare în ceea ce fac.

Eu îmi doresc ca 2018 să fie un an care să ne permită să ne concentrăm pe reforme. Stabilitatea politică deja este reflectată şi în ceea ce ţine de rata criminalităţii. Atunci când persistă instabilitatea politică, o bună parte din poliţie este preocupată cu altceva decât cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. În 2016 o bună parte din poliţiştii din republică erau aduşi în mun. Chişinău pentru a gestiona situaţia legată de proteste, iar 2017 ne-a permis să ne ocupăm de atribuţiile noastre propriu-zise. Sper, că anul 2018, chiar dacă e un an electoral, va fi, totuşi unul liniştit din punct de vedere al securităţii.

Almanah Politic 2017