(INTERVIU) Roman Boțan: „Prezența militară a FR în RM reprezintă încălcarea tuturor principiilor stabilite”

Deputatul Partidului Liberal, președintele Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului R. Moldova, Roman Boțan, în cadrul unui interviu pentru Oficial.md, a vorbit despre inițiativa legislativă înregistrată în Parlament cu privire la denunțarea Acordului de Constituire a Comunității Statelor Independente, despre probabilitatea unor consecințe în urma acestui pas, despre colaborarea PL cu alte partide din Republica Moldova, dar și alte aspecte importante.

O.: Dvs. împreună cu patru deputați din Partidul Liberal, ați înregistrat în Parlament o inițiativă legislativă, prin care ați propus denunțarea Acordului de Constituire a Comunității Statelor Independente (CSI). Ce a stat la baza acestei decizii și cu ce credeți că se va solda aceasta?

R.B.:Având în vedere că principiile care au stat la baza constituirii Comunităţii Statelor Independente, şi anume: recunoaşterea reciprocă şi respectarea suveranităţii naţionale a statelor-membre; egalitatea în drepturi şi neamestecul în treburile interne; renunţarea la aplicarea forţei, şi alte principii şi norme unanim recunoscute ale dreptului internaţional au fost încălcate de către una din părţile semnatare, precum şi ţinând cont de aspiraţiile de integrare în Uniunea Europeană ale Republicii Moldova, Fracțiunea Partidului Liberal a înregistrat în Parlament inițiativa legislativă cu privire ladenunțareaAcordului de constituire a Comunităţii Statelor Independente. Comunitatea Statelor Independente a fost creată prin semnarea la 08.12.1991 a Acordului de constituire a acesteia, care a fost ulterior ratificat de către Republica Moldova din 08.04.1994.

Rațiunea oficială a constituirii CSI se regăseşte atât în preambul Acordului, care stabileşte aspiraţiile de construire a unor state de drept democratice, bazate pe recunoaşterea reciprocă şi respectarea suveranităţii naţionale a statelor-membre; egalitatea în drepturi şi neamestecul în treburile interne; renunţarea la aplicarea forţei; cât şi în conţinutul Acordului, care stabileşte expres obligaţia de respectare a integrităţii teritoriale şi a frontierelor (art. 5) – „Înaltele Părţi Contractante recunosc şi respectă reciproc integritatea teritorială şi inviolabilitatea frontierelor existente în cadrul Comunităţii.”; obligaţia de a coopera pentru menţinerea păcii şi securităţii (art. 6) – „Statele membre ale Comunităţii vor colabora pentru asigurarea păcii şi securităţii internaţionale, pentru realizarea unor măsuri eficiente de reducere a armamentelor şi cheltuielilor militare. Ele vor tinde spre lichidarea tuturor armamentelor nucleare, spre dezarmarea generală şi totală sub strict control internaţional” ş.a.m.d..

Trebuie să menţionăm că nu toate fostele state membre ale URSS au aderat la CSI, statele baltice (Estonia, Letonia, Lituania) au ales, din start, integrarea în comunitatea europeană, altele au părăsit rândul membrilor ca urmare a agresiunii armate din parteaunui membru fondator (Georgia, 2008). În acelaşi timp, primul Parlament democratical Republicii Moldova (1990 – 1994) a refuzat să adere la această comunitate,ratificarea acordului fiind efectuată pe timpul celui de-al doilea Parlament (1994-1998) format din agrarieni.

În altă ordine de idei, agresiunea militară împotriva Republicii Moldova din anul 1992, precum şi sprijinirea de mai bine de 25 ani, cu armament şi finanţarea unui regim separatist în partea de est a Republicii Moldova de către Federaţia Rusă,reprezintă încălcarea tuturor principiilor stabilite în acordul menţionat. Mai mult ca atât, Federaţia Rusă s-a angajat, suplimentar, la Summit-ul OSCE de la Istanbul(1999) să-şi retragă formaţiunile militare de pe teritoriul statului, acest lucru nefiindrealizat până în prezent, reprezintă o violare flagrantă a tuturor normelor de drept internaţional şi a Constituţiei Republicii Moldova.

Mai mult ca atât, forțele armate staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova (GOTR), calificate de liberali, iar recent și de reprezentanții altor fracțiuni din Parlament, drept forțe militare de ocupație, petrec regulat manevre și exerciții militare pe teritoriul nostru, cu implicarea structurilor de forţă ale regimului secesionist de la Tiraspol. Recent, în contextul petrecerii unor noi exerciții militare ale GOTR, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene a emis la 31.01.2018un comunicat prin care a condamnat„cu vehemenţă astfel de activităţi militare, care nu pot fi percepute altfel decât o ameninţare directă şi brutală la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. „MAEIE a reiterat„necesitatea retragerii necondiţionate a forţelor militare ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi demarării unor discuţii privind transformarea actualei operaţiuni de menţinere a păcii într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional”.

Să nu uităm exemplul evenimentelor petrecute în Ucraina, când una din înaltele Părţi Contractante (Federaţia Rusă) a ocupat şi anexat o parte a teritoriului suveran al acestei ţări (Crimeea) şi susţine indirect cele două enclave separatiste (Donbas şi Luhansk), precum şi apatia manifestată de către celelalte state-membre ale acordului, au demonstrat ineficienţa şi inutilitatea acestui Acord.

Atât Acordul, în art.10, cât şi Statutul CSI, în art. 9, prevăd posibilitatea încetării calităţii de membru al Comunităţii, sub condiţia aducerii la cunoştinţă a intenţiei în prealabil cu 12 luni. Legea nr. 595 din 24.09.1999 privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova stabileşte că denunţarea unilaterală a tratatelor internaţionale încheiate în numele Republicii Moldova constituie apanajul Parlamentului.

Având în vedere politica Federaţiei Ruse de a nu respecta prevederile actelor internaţionale la care este parte, în particular a Acordului de constituire a CSI, precum şi ţinând cont de aspiraţiile Republicii Moldova de integrare în spaţiul politic, economic şi valoric al Uniunii Europene, semnarea Acordului de asociere între Republica Moldova şi Uniunea, considerăm oportună denunţarea Acordului de constituire a CSI, care nu a favorizat în nici un fel Republica Moldova şi, după cum s-a demonstrat, toate deciziile au fost şi sunt luate reieşind exclusiv din interesele Federaţiei Ruse.

Relaţiile economice reciproc avantajoase cu statele membre CSI vor fi promovate şi în continuare prin semnarea unor noi tratate bilaterale.

O.: Într-un interviu, Igor Dodon spunea că denunțarea Acordului poate avea numeroase consecințe, în special „vor avea de suferit cetățenii, care muncesc peste hotare”. Ați luat în vedere acest aspect, ce efecte, credeți că, ar avea, totuși, acest pas?

R.B.:Numărul cetățenilor Republicii Moldova care se află la muncă în  Federația Rusă a scăzut. Informații, cu referințe la date oficiale ale Ministerului rus de Interne, precum și la alte instituții de stat din Rusia, se regăsesc în raportul: „Миграционная политика: диагностика, вызовы, предложения”, prezentat de către experții Centrului de Cercetare Strategică (Центр стратегических разработок) din Federația Rusă (www.csr.ru ).

La data de 01.10.2015, în Federația Rusă se aflau la muncă 250 963 de cetățeni ai Republicii Moldova. La data de 01.10.2016 numărul acestora a scăzut la 218 420, iar la 01.10.2017 numărul era de 157548 de persoane.

Experții ruși menționează: „с каждым годом сокращается число трудовых мигрантов из Молдовы и Украины — у выходцевиз этих стран есть альтернатива в виде выезда на работу в западные государства (темболее с учетом в веденного без визового режима с Европой)”.

Prin urmare, atitudinea autorităților ruse, adesea nuanțată politic, față de migrații din Republica Moldova, devalorizarea rublei rusești, orientarea migraților spre piața muncii din statele Uniunii Europene, sunt determinante în acest sens. Aspectele menționate explică scăderea cu aproape 100 de mii a număruluicetățenilor Republicii Moldova care muncesc în acest stat. Denunțarea sau nedenunțarea Acordului de constituire a CSI, a cărui prevederi sunt încălcate de FR, nu va stopa acest proces.

O.: În același timp, unii experți în energetică susțin că o eventuală părăsire a spațiului CSI va atrage după sine și o majorare inevitabilă a prețurilor, astfel încât moldovenii vor trebui să plătească mai mult pentru gazele naturale sau produsele petroliere. Cum vedeți acest fapt și care e soluția pentru RM?

R.B.:Federația Rusă, din păcate, indiferent că suntem sau nu membri ai CSI nuanțează politic relațiile economice, inclusiv în acest domeniu. Exemplele embargourilor pentru produsele din Republica Moldova sunt relevante și astea au fost impuse Republicii Moldova, stat membru a CSI.

O constantă în politica de securitate trebuie să fie asigurarea securității energetice, fiind evident riscul dependenței excesive de sursele energetice, rețelele de distribuire și furnizori controlați de un singur stat. Interconectarea cu piața gazelor naturale din România și cu cea europeană este primul pas pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, diminuarea dependenței de resursele energetice rusești și la consolidarea securității energetice a Republicii Moldova. Avantajele interconectării la rețelele românești, pe lângă faptul diversificării surselor de energie, este și micşorarea costului energiei pentru consumatorul final şi crearea unei concurenţe echitabile pe piaţă.

Menționăm că, în conformitate cu Reglementarea (UE) nr.994/2010 din 20.10.2010 cu privire la măsurile pentru garantarea securității aprovizionării cu gaze naturale, se prevede interconectarea sistemelor de transport al gazelor naturale din ţările membre ale Uniunii Europene cu sistemele similare din ţările vecine. La data de 11.06.2013, România şi Republica Moldova, au semnat Memorandumul de înțelegere pentru dezvoltarea și construcția unui inter-conector (pe segmentul Iași-Ungheni) între sistemele de transmisie a gazelor naturale din cele două state şi a unei staţii de comprimare gaze pe teritoriul României. Lucrările de construcţie a conductei de interconectare au început în august 2013 şi au fost finalizate în 2015. În vederea asigurării securităţii energetice a Republicii Moldova, precum şi pentru a beneficia din plin de posibilităţile gazoductului Iaşi-Ungheni, s-a decis extinderea conductei pe segmentul Ungheni – Chişinău.

La 19.12.2016, au fost semnate acordurile prin care Banca Europeană de Investiții (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au acordat Republicii Moldova câte un împrumut de 41 milioane euro fiecare, iar UE – un grant de 10 milioane euro pentru finalizarea proiectului de interconectare Iași-Ungheni-Chișinău.

În cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 09.06.2017 a fost adoptat proiectul de lege privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcție a conductei de transport gaze pe direcţia Ungheni – Chişinău (Faza II a implementării proiectului „Conducta de interconectare a sistemului de transport gaze naturale din România cu sistemul de transport gaze naturale din Republica Moldova”).

Este necesară urgentarea finalizării construirii conductei Iași – Ungheni – Chişinău, către sfârșitul anului 2018.

O.: Domnule Boțan, pe de altă parte, acum câteva zile, Partidul Liberal a anunțat că „nu are de gând să colaboreze cu alte formaţiuni politice cu pretenţii unioniste, decât cu Partidul Naţional Liberal”. Care este motivul acestei decizii, de ce doar cu PNL?

R.B.:Partidul Liberal va colabora cu toate formațiunile politice, ce ne împărtășesc sincer dezideratul și a căror activitate nu se desfășoară sub umbrela „protectoare” aunor actori politici, care sunt străini de opțiunea reîntregirii.

O.: Ce presupune colaborarea PL cu PNL? Cum va arăta aceasta la modul practice, mai ales că se apropie alegerile?

R.B.:Discuțiile cu privire la colaborarea cu alte formațiuni unioniste continuă, iar decizii cu privire la modalitățile de realizare a acestei colaborări vor fi luate de forurile decizionale ale partidului, în conformitate cu prevederile statutare.

O.: Ce părere aveți despre coagularea tuturor forțelor unioniste din Republica Moldova, având la bază idealul Unirii?

R.B.:Este evidentă necesitatea coagulării forțelor unioniste din Republica Moldova, astfel încât cetățenii care împărtășesc dezideratul reunificăriii să fie siguri că vor fi reprezentați în Parlament.

Divizarea este metoda pe care o promovează neprietenii noștri politici, inclusiv prin constituirea și susținerea indirectă a unor formațiuni politice-clone. Obiective declarate sunt străine de obiectivele reale ale decidenților de facto din aceste formațiuni politice: înregimentarea unioniștilor sinceri și manevrarea acestora în scop electoral, cu prețul divizării masei de cetățeni cu viziuni unioniste. Aceste formațiuni, după cum a demonstrat istoria recentă, rămân întotdeauna la starea de partide-satelit, docile decidenților din formațiunile mari ne-unioniste.

O.: Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, și în acest an partidele unioniste și-au anunțat unele repere din planul său de activitate de-a lungul anului. În acest sens, ani la rând se întreprind numeroase activități unioniste, însă nu vedem o evoluție. Mai vedeți posibilă o reunire a celor două state, doar prin efectuarea unor activități unioniste?

R.B.:Sunt convins că dezideratul reîntregirii este împărtășit de un număr tot mai mare ce cetățeni. Și acest număr crește în fiecare an, ceea ce reprezintă o evoluție. Activitățile pe care le menționați în întrebarea Dvs. sunt necesare, importante, pentru că în epoca sovietică adevărul a fost ascuns și s-a promovat constant minciuna referitor la istoria, identitatea și cultura noastră națională. Partidul Liberal a străduit în permanență la asemenea activități și în Parlament și la nivel local, pe parcursul acestor ani, cei care conștientizează că nu trebuie să trăim în hotarele desenate de Hitler și Stalin, cei care cred că putem să ne asiguram viitorul european, securitatea și bunăstarea prin reunire, cei care cunosc adevărul istoric sunt din ce în ce mai mulți. Reunirea este posibilă și vitală!

O.: La modul real, când vedeți reunificarea Republicii Moldova cu România și în ce mod?

R.B.:Buneii și părinții mei și-au dorit ca reunificarea să se producă imediat după părăsirea URSS-ului. Din păcate, nu s-a reușit. Eu îmi doresc ca generația noastră să reușească, iar copiii noștri să trăiască într-un singur stat: mare, puternic și prosper. Am primit această misiune de la părinți și nu doresc să o las pe umerii copiilor. Depinde de noi și de capacitatea noastră de convingere când se va realiza Reunificarea, pentru că doar cetățenii o pot face.

O.: Care sunt prioritățile Dvs., în calitate de președinte de Comisiei parlamentară, pentru noua sesiune legislativă?

R.B.:La ultima ședință a Comisiei securitate națională și ordine publică a fost aprobat planul de activitate pentru 2018, care va fi publicat pe pagina web a Parlamentului. În această sesiune ne vom axa activitatea în exercitarea controlului parlamentar.

Mihaela Conovali