Astăzi este marcată „Ziua Națională fără alcool”!

Anual, pe 2 octombrie marcăm Ziua Naţională fără alcool, întru sensibilizarea și conștientizarea de către populația Republicii Moldova a riscului pentru viață și sănătate a consumului excesiv de alcool. Alcoolul reprezintă unul din principalii factori de risc pentru tulburările neuropsihice, bolile cardiovasculare, ciroza hepatică și cancer, și generează costuri enorme în asistența medicală pentru tratament și recuperare, cauzează pierderi economice majore în urma deceselor premature și a incapacității de muncă.

Se invocă frecvent ideea, că un consum moderat de alcool ar avea unele beneficii asupra sănătăţii, însă ne creăm astfel o scuză, o indulgență în plan psihologic, de fapt toată lumea cunoaște despre tristele experiențe, când anume beția și alcoolismul au distrus și spulberat soarta multor oameni. Pe lângă faptul că este un drog, alcoolul creează dependenţă și cauzează peste 200 de tipuri de boli şi diferite afecţiuni. Consumul de alcool reprezintă al treilea factor de risc major pentru sănătate, existând şi o variată gamă de probleme care pot avea un impact devastator asupra indivizilor şi familiilor acestora, ce pot afecta semnificativ viaţa comunităţii, inclusiv prin violenţă domestică, divorțuri, accidentele rutiere, huliganism, traume și accidente din imprudență, furturi etc.

La nivel global, anual se înregistrează circa 3,3 milioane de decese, cauzate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 5,9% din totalul deceselor. Regiunea Europeană a OMS are cel mai înalt nivel de consum de alcool în lume, în parte datorită consumului înalt în regiunea centrală și estică a continentului. Aproximativ 70% dintre adulții din regiunea europeană a OMS consumă zilnic alcool. În medie, europenii consumă circa 10,7 litri, față de 6,2 litri de alcool pur anual pe cap de locuitor la nivel global.

Republica Moldova se află în topul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pe cap de locuitor în lume – de circa 16,8 litri pe cap de locuitor.*  Situaţia se agravează și mai mult din cauza consumului de alcool în rândul copiilor şi tinerilor. Cu cât se bea de la o vârstă mai timpurie, cu atât devin mai devastatoare consecinţele asupra sănătății.

Un studiu recent de cercetare privind consumul de alcool şi alte droguri (ESPAD, 2015) printre adolescenții de 15 – 16 ani (clasele 8 – 9), arată că:

1. Jumătate dintre elevii din clasele a 8-a și a 9-a au consumat alcool în ultimele 30 de zile, 7,7 % dintre ei s-au intoxicat până la starea în care „au mers clătinându-se, nu au mai putut vorbi clar, au vomitat sau nu și-au mai amintit ce s-a întâmplat”.
2. Circa 38,7% dintre elevi au consumat 5 sau mai multe porții de băuturi alcoolice la o ocazie în ultimele 30 zile.
3. Practic fiecare al doilea elev poate face ușor rost de băuturi alcoolice, cel mai accesibil pentru elevi fiind alcopopsurile (coctail slab alcoolizat cu îndulcitori).
4. La vârsta de 13 ani sau mai devreme peste jumătate dintre respondenți au încercat un pahar de băutură, iar cca. 8% dintre ei au fost în stare de ebrietate alcoolică.
5. Important de menționat, că Nu există o cantitate „sigură” de alcool atât pentru adulți, cât și pentru tineri. Consumul de alcool generează diferite probleme de ordin social: distrugerea relațiilor cu familia, prietenii, divorțuri, scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, violență.

   Efectele pe termen scurt a consumului nociv de alcool includ:

   1. Probleme sexuale: comportament nepotrivit, sex neprotejat, viol, boli cu transmitere sexuală, sarcină nedorită);
   2. Probleme cu legea: amenzi, închisoare, plata daunelor;
   3. Accidente rutiere, la domiciliu, la locul de muncă;
   4. Distrugerea relațiilor cu familia, prietenii;
   5. Scăderea performanțelor școlare, abandonarea studiilor, concediere;
   6. Comportamente antisociale: scandaluri, bătăi, omor, furt, tâlhărie, distrugeri de bunuri;
   7. Consum de alte substanțe de abuz: tutun, droguri ilegale.

   Pe termen lung alcoolul afectează practic toate sistemele de organe ale consumatorului și provoacă consecințe grave de sănătate și uneori ireversibile:

   Sistemul nervos: consumul de alcool în rândul adolescenţilor are consecinţe grave asupra dezvoltării creierului şi este corelat cu o rată crescută a sinuciderilor, violenţei, accidentelor și bolilor fatale, aduce la încetinirea gândirii, reflexelor, scăderea memoriei, insomnie, epilepsie, depresie, nervozitate, demență, dureri şi tremurături ale mâinilor şi picioarelor;

   Sistemul respirator – pneumonie, tuberculoză;

   Inima și vasele de sânge – cardiopatie ischemică, infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale urmate de paralizii, hipertensiune arterială;

   Sistemul digestiv – scăderea absorbţiei de vitamine și nutrimente, hepatită, ciroză, pancreatită, cancer;

   Sistemul reproductiv – la bărbați –  impotență, la femei – scăderea fertilităţii, avort spontan, consumul de alcool în timpul sarcinii poate duce la handicap mintal sever al copilului, la nașterea copiilor cu malformații, pierderea dorinței sexuale, afectarea relațiilor de cuplu, etc.

   * Conform Raportului global privind consumul de alcool și sănătatea (OMS, 2014), Moldova a înregistrat un consum anual de 16,8 litri alcool pur/locuitor la vârsta de 15 ani+, din care 10,5 litri alcool neînregistrat (produs în gospodării). Consumul de alcool raportat exclusiv la populația consumatoare de alcool = 25,4 l alcool pur/locuitor în an.

   Conform OMS (Global Health Observatory Data Repository) pentru Republica Moldova se estimează o creștere a consumului de alcool către anul 2020 la cca. 17,7 litri de alcool pur pe cap de locuitor.

   În jur de 40-50 % dintre decesele cauzate de ciroze hepatice sunt condiționate de consumul nociv de alcool. Conform statisticilor naționale (Anuarul statistic al sistemului de sănătate, 2016), în anul 2016 în Republica Moldova s-au înregistrat 57,9 (2015 – 60,6) decese la 100 mii locuitori, cauzate de hepatite și ciroză hepatică la populația aptă de muncă și 3,5 cazuri (2015 – 4,8 ) de decese la 100 mii locuitori, cauzate de intoxicațiile cu alcool.

   Incidența prin alcoolism în 2016 a fost de 91,2 cazuri la 100 mii locuitori, inclusiv psihoze alcoolice – 17,4 cazuri la 100 mii locuitori.

   Mihaela Rotari