Recomandările Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova

În cadrul copreședinției dlui Andi Cristea, din numele Parlamentului European și a dlui Mihai Ghimpu, din numele Parlamentului Republicii Moldova, cea de-a patra întrunire a Comitetului Parlamentar de Asociere UE- Republica Moldova (CPA) s-a desfășurat la Chișinău pe 22 mai 2017, potrivit unui comunicat de presă. 

Luând în considerare stadiul actual al relațiilor UE-Republica Moldova și al implementării Acordului de Asociere, Comitetul Parlamentar de Asociere a convenit asupra declarației finale și a următoarelor recomandări.

Comitetul Parlamentar de Asociere:

1. Își exprimă marea satisfacție în legătură cu impactul implementării Acordului de Asociere UE- Republica Moldova inclusiv a Zonei de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (ZLSCA), cuprinzând consolidarea poziției UE ca partener comercial principal al Republicii Moldova și adoptarea reformelor cheie;

2. Salută adoptarea Planului Național de Acțiuni pe 2017-2019 pentru implementarea Acordului de Asociere și a programului legislativ anual pentru implementarea Acordului de Asociere în 2017; accentuează faptul că Acordul de Asociere acoperă tot teritoriul Republicii Moldova și este spre beneficiul întregii populații;

3. Reamintește că scopul Acordului de Asociere este de a aprofunda în mod semnificativ relațiile politice și economice dintre Republica Moldova și UE și punctează că aplicarea pe deplin a Acordului va aduce îmbunătățiri tangibile pentru viața de zi cu zi a cetățenilor moldoveni în sfere cum sunt educația, ocuparea forței de muncă, statul de drept și justiția și le va spori nivelul de viață și securitatea;

4. Scoate în evidență faptul că semnarea și ratificarea Acordului de Asociere nu constituie scopul final în relațiile dintre UE și Republica Moldova și subliniază că în conformitate cu Articolul 49 al Tratatului privind Uniunea Europeană, Republica Moldova are perspectivă europeană și poate depune cererea de aderare la UE cu condiția de a se ralia la principiile democrației, de a respecta libertățile fundamentale, drepturile minorităților și de a garanta statul de drept;

5. Ia act de declarația comună emisă la sfârșitul Consiliului de Asociere din 31 martie 2017, cât și de Raportul de Implementare a Agendei de Asociere cu privire la Republica Moldova emis de Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) pe 13 martie 2017, care recunoaște reformele deja efectuate, dar subliniază faptul că sunt necesare măsuri puternice de implementare și eforturi suplimentare de reformare pentru a îmbunătăți starea de lucruri privitoare la statul de drept și mediul de afaceri, încă afectat de corupția endemică și elaborarea inconsecventă de politici;

6. Subliniază,  prin urmare, importanța supremă a luptei veritabile împotriva corupției, îndeosebi la nivel înalt; reiterează faptul că este nevoie de instituții de stat depolitizate și de eradicarea corupției  la toate nivelele pentru ca procesul de reformă să aibă credibilitate în ochii publicului; regretă, în acest sens, tempoul lent de punere în aplicare a  pachetului legislativ privind integritatea adoptat în august 2016; subliniază, în special, necesitatea de a asigura un proces vigilent de selecție a unei conduceri și a unor inspectori cu adevărat independenți la Autoritatea Națională de Integritate și de a aloca finanțe suficiente pentru funcționarea acesteia, inclusiv de a introduce un sistem eficient de e-declarație a proprietăților până la sfârșitul lui 2017;

7. Accentuează, pe lângă acestea, importanța supremă a unei reforme profunde a sistemului justiției și, în acest sens, așteaptă o nouă strategie de reformă a justiției; subliniază necesitatea de a îmbunătăți transparența și imparțialitatea selectării judecătorilor și procurorilor, în special, prin stabilirea unui punct unic de lansare a carierei în sectorul judiciar corespunzător criteriilor de integritate și asigurării unei instruiri profesionale minime pentru toți magistrații; reamintește de înaltele așteptări ale cetățenilor față de procesele judiciare privitoare la frauda bancară și de necesitatea de a-i chema în fața justiției pe toți cei răspunzători; își exprimă, prin urmare, dezamăgirea privind lipsa de progrese în dosarele penale care au urmat publicării rezultatelor primei faze a investigației Kroll; face apel la autoritățile relevante de a publica raportul Kroll în cea de-a doua fază a investigației de îndată ce va fi disponibil; subliniază faptul că toate procesele de judecată ar trebui să se desfășoare în conformitate cu standardele internaționale și ar trebui să fie transparente;

8. Salută asistența cuprinzătoare furnizată de UE pentru a ajuta Republica Moldova să își urmeze calea de reformă în conformitate cu angajamentele luate în baza Acordului de Asociere, inclusiv sprijinul acordat de Parlamentul European printre altele prin Acțiunile Cuprinzătoare de Sprijin al Democrației; așteaptă încheierea discuțiilor pe marginea Asistenței macro-financiare pentru Republica Moldova, în cadrul căreia emiterea fiecărei tranșe ar trebui să aibă legătură cu îndeplinirea unor condiții clare și stricte; invită Republica Moldova să valorifice asistența financiară UE, cu scopul de a genera beneficii vizibile și tangibile pentru cetățenii statului;

9. Subliniază faptul că orice reformă relativă procesului electoral ar trebui să fie hotărâtă în baza unor consultări largi în societate și a unui consens larg între forțele politice și ar trebui mai întâi de toate să se ocupe de deficiențele identificate în concluziile misiunilor internaționale de observare a alegerilor, în special ale raportului final privind alegerile prezidențiale din 30 octombrie și 13 noiembrie 2016 emis de OSCE/BIDDO pe 15 februarie 2017; acestea cuprind acoperirea mediatică polarizată, abuzul de resurse administrative, folosirea limbajului sexist și a stereotipurilor de gen precum și cazuri de limbaj homofob, reguli neclare privind finanțarea campaniilor electorale și deficiențe instituționale cum ar fi lipsa capacității Comisiei Electorale Centrale și a Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a-și îndeplini rolul de supraveghere și de a aplica regulile în domeniul de competență și, de asemenea, lipsa sancțiunilor eficiente în caz de încălcări; recunoaște că cetățenii moldoveni care locuiesc peste hotare trebuie să își poată exercita dreptul la vot  iar autoritățile trebuie să furnizeze un număr corespunzător de secții de votare și buletine de vot în acest scop; accentuează faptul că este crucială rezolvarea acestor preocupări la timp pentru următoarele alegeri parlamentare;

10. Face apel la autoritățile moldovene să adopte un nou Plan național de acțiuni în domeniul drepturilor omului; salută semnarea Convenției Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice în februarie 2017 și așteaptă o ratificare rapidă; pe lângă aceasta, salută introducerea ordinului de urgență pentru protejarea victimelor violenței domestice;

11. Cât privește mass-media, reamintește de importanța transparenței proprietății mass-media și a asigurării pluralismului mass-media – inclusiv al canalelor TV, protecției mass-mediei independente și a libertății de expresie și reformării societății naționale de radiodifuziune; în acest sens, accentuează încă o dată  urgența  adoptării unui nou cod al audiovizualului care se află în așteptare de câțiva ani deja; face apel, prin urmare la grupul de lucru aferent recent înființat de Parlamentul moldovean să acționeze rapid pentru a adopta un nou cod al audiovizualului în consultare cu societatea civilă și cu sprijinul UE, al Consiliului Europei și al OSCE și să se alinieze la  Directivele UE relevante;

12. Reiterează apelurile sale către Chișinău și Tiraspol de a-și intensifica eforturile pentru a găsi o soluție eficientă pentru reglementarea conflictului transnistrean în cadrul tratativelor în formatul 5+2 și să întreprindă pași concreți în vederea îmbunătățirii vieții populației; prin urmare, încurajează toate părțile să reia tratativele în formatul 5+2 cât de curând posibil; Îi reamintește Federației Ruse de vechiul său angajament neîndeplinit de a-și retrage trupele din Republica Moldova, în conformitate cu Declarația din 1999 din cadrul Summitului OSCE de la Istanbul.

13. Reafirmă că societatea civilă din Republica Moldova joacă un rol cheie în monitorizarea implementării Acordului de Asociere și a agendei de reforme; încurajează Guvernul și Parlamentul să coopereze cu Platforma Societății Civile UE – Republica Moldova, care a fost creată în acest scop în baza Acordului de Asociere; reiterează că angajamentul față de societatea civilă ar trebui să fie sistematic și continuu, și îndeamnă la utilizarea celor mai bune practici ale altor țări ale Parteneriatului Estic în acest domeniu;

14. Reamintește despre necesitatea de informare a Comitetului Parlamentar de Asociere cu privire la deciziile și recomandările Consiliului de Asociere; subliniază că, pentru a fi în măsură să contribuie în mod semnificativ la procesul de implementare, Comitetul Parlamentar de Asociere ar trebui să fie informat, de asemenea, referitor la activitatea Comitetului de Asociere și a subcomitetelor;

15. Evidențiază necesitatea de a face publice obiectivele și conținutul Acordului de Asociere și beneficiile directe și concrete pentru cetățeni ce derivă din implementarea acestuia; subliniază importanța promovării unei informații obiective, independente și imparțiale în acest sens, precum și a sporirii capacității UE și a partenerilor acesteia de a contracara informația falsă și campaniile de propagandă; observă că natura sofisticată a unor astfel de campanii ostile necesită un răspuns amplu, inclusiv sensibilizarea și sporirea culturii informaționale a cetățenilor și sprijinirea mass-mediei locale și electronice;

16. Intenționează să desfășoare următoarea întrunire a Comitetului Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova în toamna anului 2017 la sediul Parlamentului European.

Mihaela Rotari