Ministrul Mediului – în Maroc. Vezi ce face și cu cine s-a întâlnit!

În perioada 15-17 noiembrie 2016 Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu participă la lucrările segmentului înalt a celei de-a 22 Conferință a Părților (COP-22) la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, care are loc în Marrakech (Regatul Maroc).  La lucrările segmentului înalt al COP-22 participa circa 80 de șefi de stat și de guvern, potrivit unui comunicat de presă.

Deschiderea a fost prezidată de președintele COP 22 Excelența Sa Dl. Salaheddine Mezouar, în prezența Majestății Sale Regele Mohammed al VI-lea al Morco, Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Excelența Sa dl Ban Ki-Moon, președintele Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite, Excelența Sa dl Peter Thomson și secretarul executiv al Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei, d-na Patricia Espinosa Cantellano.

La această Conferință participă reprezentanți ai tuturor celor 186 state membre la Convenția-cadru a ONU cu privire la schimbarea climei. Obiectivul principal al acestei conferințe este consolidarea răspunsului global la amenințarea schimbărilor climatice, cu accentul pus pe menținerea sporului temperaturii medii globale către anul 2100 în limitele de 1,5-2,0⁰ C comparativ cu perioada preindustrială.
În cadrul celei de-a 22 Conferință a Părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei Ministrul Mediului Valeriu Munteanu a avut întrevederi bilaterale cu dna.Cristiana Pașca Palmer, Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor din România și cu dl. Kestutes Treciokas,  Ministrul Mediului din Lituania. În cadrul acestor întâlniri miniștrii au discutat aspectele ce țin de angajamentele Republicii Moldova în cadrul Acordului de la Paris la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite cu privire la schimbarea climei și posibile modalități de colaborare bilaterală și multilaterală în cadrul acestui tratat internațional.
Intrarea în vigoare la 4 noiembrie 2016 a Acordului de la Paris reprezintă una din cele mai mari provocări pentru omenire în viitorul apropiat. Statele industrial dezvoltate și cele în curs de dezvoltare recunosc problema schimbărilor climatice, dar după expirarea termenului de implementare a Protocolului de la Kyoto încă nu au ajuns la un consens privind modalitățile și mecanismele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, implicând în acest aspect toate resursele tehnice și financiare disponibile. Din aceste considerente, Acordul de la Paris care trebuie să preia soluționarea acestei probleme la nivel global în așa numita perioadă post-Kyoto la momentul actual este încă într-o stare incertă ce ține de procedurile tehnice de punere în aplicare a acestuia. Din aceste considerente, pe agenda zilei operaționalizarea acestui document necesită cinci pași pe care comunitatea internațională trebuie să îi soluționeze cât de curând posibil. Aceștia se referă la următoarele:
1. Introducerea unor reglementări  relativ simple și necostisitoare la nivel național a emisiilor de gaze cu efect de seră din contul promovării unor stimulente de dezvoltare în baza tehnologiilor avansate.
2. Necesitatea luării în considerație a faptului că preocupările către anii 2030 se vor schimba și va fi necesar ca reducerile de emisii să devină obligatorii și mai profunde. Această situație trebuie luată în considerație în planificarea investițiilor pe durată lungă.
3. În practică, sub influența acestor temeri statele și instituțiile financiare vor trece treptat de la combustibilii fosili la alte surse mai puțin poluante.
4. Realizând că reducerea preconizată a emisiilor de gaze cu efect de seră pe termen mediu nu va fi suficientă pentru a preveni efectele negative puternice determinate de schimbările climatice, statele vor punere în aplicare măsuri de adaptare.
5. Oferind sprijin statelor în curs de dezvoltare atât în aspect de adaptare, cât și în aspect de dezvoltare cu emisii reduse, țările industrial dezvoltate sunt încurajate prin intermediul promovării acțiunilor de ordin umanitar și prin promovarea afacerilor în alte țări, preponderent în cele în curs de dezvoltare.

În 2016, Acordul de la Paris a trecut cu succes procedurile internaționale necesare pentru intrarea în vigoare. La 22 aprilie, la o ceremonie specială organizată de către Secretarul General al ONU, mai mult de 175 de țări au semnat acest Acord. Mai apoi la ele s-au alăturat aproape toate țările lumii. Republica Moldova a semnat Acordul de la Paris la 21 septembrie 2016. La momentul actual, 109 Părți din cele 197 membre la Convenție au ratificat Acordul de la Paris, inclusiv cele două mari emițătoare a gazelor cu efect de seră – China și Statele Unite, responsabile pentru 25% și 14% din emisiile totale globale.

Mihaela Rotari