Scrisoare către miniștrii Economiei și Finanțelor. Mircea Baciu, despre posibilitatea aplicării unei cote de TVA 0% la tranzacțiile cu aur investițional

Mircea Baciu, antreprenor din Republica Moldova, a adresat o scrisoare deschisă către ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării și către ministrul Finanțelor cu scopul de a scoate în evidență potențialele consecințe economice, fiscale și financiare ale modificării regimului fiscal pentru aurul investițional în Republica Moldova, în special, având în vedere posibilitatea aplicării unei cote de TVA 0% la tranzacțiile cu aur investițional.

În scrisoare, omul de afaceri menționează că „relevanța acestei probleme este determinată de: inflația ridicată și incertitudinea valutară; interesul public tot mai mare pentru instrumentele de economisire; necesitatea armonizării legislației fiscale moldovenești cu practicile Uniunii Europene; dolarizarea ridicată; o cantitate semnificativă de capital în afara sistemului financiar”.

„În prezent, structura economiilor populației Republicii Moldova este următoarea: depozite bancare – 30-40%, imobiliare – 35%, numerar – 30%, aur investițional – 2%, investiții financiare (acțiuni, obligațiuni) – 1-3%, iar economiile în străinătate au o pondere scăzută, dar stabilă. Pentru comparație, în România, depozitele bancare reprezintă 50-60%, aurul investițional – 10-15%, imobiliarele – 20%, instrumentele financiare (acțiuni, obligațiuni, fonduri de pensii) – 10%, iar numerarul – 5-10%. Diferența cheie este că în România, majoritatea capitalului operează în cadrul sistemului financiar, în timp ce în Moldova, o parte semnificativă a fondurilor este fie păstrată în numerar, fie transferată în străinătate.

În practica internațională, aurul investițional nu este considerat un bun de consum, ci o formă de economii și un activ financiar. Aurul investițional include: lingouri de aur cu proba de cel puțin 995; monede din aur care: sunt bătute de monetării oficiale; au curs legal în țara emitentă; sunt vândute la un preț apropiat de valoarea de piață a aurului. Bijuteriile și obiectele decorative nu sunt considerate aur investițional și nu sunt acoperite de acest regim.

Avantajele aurului investițional sunt: o creștere a prețului de 160-170% în ultimii cinci ani; o tendință stabilă pe termen lung, determinată de factorii monetari globali; lichiditate ridicată și independență față de ciclurile economice locale. Comparativ cu proprietățile imobiliare rezidențiale din Moldova, în care preferă să investească cetățenii noștri, se remarcă următorii factori: o creștere a prețurilor de 100% din 2021 până în 2024-2025; o dependență ridicată de factorii locali (programe ipotecare, ofertă, migrație); o lichiditate redusă pe termen scurt. Concluzia în această situație este că, având în vedere accesul limitat la instrumente financiare, proprietățile imobiliare din Moldova funcționează efectiv ca un substitut pentru economii, ceea ce creează dezechilibre structurale și reduce mobilitatea capitalului”, mai spune el.

Potrivit spuselor sale, atunci când se discută despre aurul investițional, trebuie luate în considerare și practicile fiscale internaționale. În conformitate cu Directiva 2006/112/CE a Consiliului UE: aurul investițional este scutit de TVA; tranzacțiile cu acesta sunt tratate ca tranzacții cu instrumente financiare. O abordare similară este aplicată în Elveția, Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite și în alte jurisdicții financiare dezvoltate.

„Referindu-ne la situația actuală din Republica Moldova, trebuie de menționat că aplicarea TVA la aurul investițional duce la următoarele efecte: creșterea costurilor tranzacțiilor legale; accesibilitate redusă a instrumentului pentru clasa de mijloc; transferul unor tranzacții către sectorul informal; ieșirea de capital către jurisdicții cu un regim fiscal neutru; menținerea unei ponderi ridicate a economiilor în numerar. Drept urmare, statul nu reușește să își atingă obiectivele strategice de dezvoltare a pieței financiare și de reținere a capitalului.

Eliminarea TVA-ului la aurul investițional nu înseamnă o pierdere de venituri fiscale, deoarece vor rămâne următoarele: impozitul pe profitul băncilor și al dealerilor; impozitul pe venitul persoanelor fizice; TVA pentru serviciile conexe (depozitare, logistică, asigurări); taxe de licențiere și de reglementare.

În acest context, ar trebui luate în considerare trei scenarii posibile. Scenariul conservator: participare de până la 2% din populație; dimensiunea pieței – până la 250 de milioane EUR/an; efect fiscal indirect de 3-4 milioane EUR/an. Scenariul de bază: participare a populației de 3-4%; participare activă a băncilor și dealerilor; dimensiunea pieței de 500-600 de milioane EUR/an; efect fiscal indirect de 6-8 milioane EUR/an. Scenariu de creștere îmbunătățit: participare a populației de 5-6%; atragere parțială de capital din străinătate; dimensiunea pieței de până la 1,4 miliarde EUR/an; efect fiscal indirect de 10-15 milioane EUR/an”, explică el.

Mircea Baciu concluzionează că, „aplicarea unei cote de TVA de 0% la aurul investițional: este în concordanță cu practicile internaționale și europene; nu prezintă riscuri fiscale semnificative; contribuie la reducerea dolarizării; crește ponderea capitalului în sistemul financiar; sporește încrederea în instituțiile guvernamentale. Introducerea unei cote TVA de 0% la aurul investițional, însoțită de o reglementare și o licențiere adecvată, reprezintă o oportunitate economică reală care va avea numeroase consecințe pozitive”.