Maia Sandu a prezentat prioritățile Președinției pentru anul 2026

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a prezentat prioritățile Președinției pentru anul 2026.

Pornind de la împuternicirile constituționale ale Președintelui, domeniile principale despre care voi vorbi sunt, evident, politica externă și securitatea. Dar sunt și alte domenii, pe care, împreună cu colegii mei, vrem să ne concentrăm în acest an.

Înainte să trecem la priorități, trebuie să vorbim puțin despre situația la nivel global, care este tot mai incertă.

Așa cum vedem cu toții, lumea din jurul nostru trece prin schimbări rapide și profunde, caracterizate de instabilitate geopolitică, conflicte armate, rivalitate strategică înverșunată, utilizarea tot mai frecventă a instrumentelor hibride.

Ordinea mondială cu care ne-am obișnuit timp de decenii pare să se destrame. Regulile acceptate la nivel internațional, care ofereau un grad de stabilitate și predictibilitate, nu mai sunt respectate la fel ca înainte. Principii fundamentale, precum respectarea granițelor și a suveranității, sunt puse sub semnul întrebării.

Țările mari încearcă să-și creeze sfere de influență, iar cooperarea dintre state slăbește, făcând lumea mai incertă și mai periculoasă, în special pentru țările mici.

Mai mult, tehnologiile noi și inteligența artificială sunt tot mai frecvent utilizate pentru a compromite procesele democratice, uneori de forțe din interiorul țării, dar mai ales de forțe externe.

În regiunea noastră, dar și pe întreg continentul, Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei reprezintă în continuare un risc semnificativ de securitate pentru Republica Moldova.

În aceste condiții tot mai îngrijorătoare, cred că trebuie să ne concentrăm pe două obiective fundamentale:

Să păstrăm pacea, și

Să rămânem parte a lumii libere, a lumii democratice.

Nu e nevoie să explic de ce e important să păstrăm pacea. Dar e important să înțelegem că pe lângă pace, avem nevoie de libertate. Pentru că doar într-o lume liberă, democratică putem trăi demn.

Regimurile autoritare nu au respect pentru demnitatea și viața umană. E suficient să vedem cum regimul din Iran își ucide proprii cetățeni, cum regimul de la Kremlin pune la închisoare oameni nevinovați, mobilizează proprii cetățeni dar și oamenii din teritoriile ocupate în Ucraina pentru a-i folosi în războiul lor de agresiune.

Știm cum au suferit bunicii noștri în timpul regimului totalitar. Nu vrem ca moldovenii să treacă din nou prin asemenea orori. Vrem să fim în continuare liberi să ne decidem soarta. Vrem să trăim într-o lume în care drepturile fiecărui cetățean sunt respectate.

Asigurarea acestor două obiective fundamentale – pace și libertate – ne va permite să ne dezvoltăm și să asigurăm bunăstare: creștere economică, energie sigură, piețe de desfacere pentru produsele noastre, și respectiv posibilități mai mari pentru a crește veniturile și standardele de viață ale cetățenilor noștri.

Primul domeniu al activității noastre ține de politica externă

Politica externă devine un instrument cheie în noile împrejurări.

Când dreptul internațional nu te mai apără suficient, trebuie să faci parte din alianțe, să ai prieteni buni, statornici, capabili să sară în ajutor atunci când este nevoie.

De aceea, politica externă a Republicii Moldova va fi orientată spre ancorarea fermă a țării noastre în parteneriate solide, credibile, pragmatice. Parteneriate cu state care se ajută reciproc într-o lume tot mai ostilă.

Cel mai important parteneriat pentru noi este UE: aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a Republicii Moldova ca parte a lumii libere.

Fereastra de oportunitate pentru realizarea acestui proiect este limitată și trebuie valorificată în mod prioritar.

De asemenea, relația strategică cu România constituie un pilon central al securității, stabilității și dezvoltării, precum și în parcursul nostru european.

Parteneriatele bilaterale și multilaterale pe securitate și apărare, inclusiv cu NATO, sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței și capacităților instituționale ale statului.

Atâta vreme cât durează invazia rusă a Ucrainei, securitatea și reziliența Republicii Moldova depind în mod direct de reziliența Ucrainei; sprijinul ferm și consecvent pentru Ucraina este esențial. Noi în continuare vom rămâne de partea Ucrainei, și o vom sprijini cu resursele noastre modeste și cu vocea noastră fermă în forurile internaționale.

Diplomația economică este foarte importantă, în special pe fundalul războaielor comerciale și contestării regulilor care au ghidat până acum comerțul internațional.

Prioritățile noastre în procesul de aderare la UE sunt clare:

pe partea politică: avem misiunea să menținem sprijinul tuturor celor 27 de țări membre, în condițiile în care guvernele se mai schimbă, prioritățile țărilor se schimbă, noi vom folosi toată capacitatea diplomatică pentru a menține sprijinul politic de care ne bucurăm astăzi din partea tuturor statelor membre.

Imaginea Moldovei devine mai importantă ca niciodată. Trebuie să pregătim opinia publică din fiecare stat membru UE pentru ratificarea acordurilor de aderare. De aceea, vom depune efort maxim pentru promovarea țării prin dialog politic, vizibilitate, integrare economică și diplomație culturală.

pe partea tehnică: trebuie să asigurăm rezultate și credibilitate.

Trebuie să continuăm parcursul european, pe baza rezultatelor obținute anul trecut. Și anul trecut cunoașteți cu toții că am finalizat screening-ului; am reușit să avem o evaluare pozitivă în Raportul de extindere; am deschis negocierile tehnice pe clusterele 1, 2 și 6.

Obiectivul pentru 2026 este creșterea nivelului de pregătire pe toate capitolele.

Consolidarea credibilității ca stat candidat capabil să livreze rezultate, nu doar în 2025, dar în fiecare an.

Avansarea negocierilor pe toate capitolele.

Mobilizare maximă pe intern a: Guvernului și autorităților responsabile; Parlamentului – examinare prioritară a inițiativelor ce țin de adoptarea legislației relevante pentru aderarea la UE; consolidarea rolului Comisiei parlamentare pentru Integrare Europeană.

Este important să avem o comunicare constantă cu: cetățenii, societatea civilă, mediul de afaceri, autoritățile locale. Să promovăm schimburile educaționale, înfrățiri între localitățile din Republica Moldova și cele din statele membre, schimburi economice. Moldova trebuie să fie cunoscută și respectată absolut în fiecare stat membru.

Securitate și reziliență

Este clar că într-o lume tot mai incertă și volatilă este important să fim capabili să ne protejăm.

Să ne protejăm de interferențe externe, similare celor pe care le-am văzut în ultimele scrutine electorale.

Să consolidăm reziliența cu accent pe prevenție dar și pe reacție rapidă la provocările de securitate în domeniul cibernetic, informațional sau al ordinii publice.

La finalul anului trecut am făcut un audit al vulnerabilităților noastre și am aprobat în cadrul Consiliului Național de Securitate un plan de acțiuni pentru întărirea rezilienței. Planul prevede un set de măsuri în domeniul informațional, cibernetic, combaterii finanțării ilicite și asigurării ordinii publice.

Planul presupune și îmbunătățirea cadrului legal, dar mai ales creșterea capacității instituțiilor (prin dotarea cu echipamente și instruiri ale celor care sunt responsabili de aceste domenii) și cooperarea interinstituțională. Implementarea planului va fi monitorizată de către CNS.

Pe lângă planul de reziliență, în cadrul CNS, vom supraveghea acțiunile instituțiilor responsabile de lupta cu criminalitatea transfrontalieră. Aici mă refer la trafic droguri, arme, ființe umane, țigări.

– Sectorul de apărare: aici obiectivul este modernizarea sectorului pentru a crește capacitatea de apărare și pentru a descuraja acțiunile ostile la adresa țării noastre.

O armată modernă, capabilă, bine dotată este fundamentală pentru dezvoltarea, pacea și libertatea noastră. Știu că sunt mulți politicieni iresponsabili care de fiecare dată încearcă să speculeze, să sperie discuțiile la acest subiect. Vreau să le amintesc că avem o prevedere constituțională foarte clară care spune că apărarea Patriei este un drept și o datorie sfântă a fiecărui cetățean. Și este responsabilitatea noastră să facem totul ca țara noastră să fie în siguranță.

Vreau să vă amintesc că în ultimii ani am crescut semnificativ bugetul pentru apărare de la 0.38% din PIB (884 milioane lei) în 2021 la 0.58% (1.9 miliarde lei sau 100 mil euro) în 2025. Totuși, aceste resurse sunt mici în comparație cu necesitățile și în comparație cu bugetele altor state. Știu că de fiecare dată se discută despre țările neutre și aici vreau să vă aduc niște exemple. Dacă bugetul anul al Republicii Moldova astăzi este un pic mai mult de 100 milioane euro, în Austria, care este stat neutru, bugetul este de 5 miliarde euro, în Elveția bugetul este de aproape 10 miliarde dolari. Este important să ne propunem să ajungem la 1% din PIB cheltuieli pentru apărare; până atunci însă, compensăm prin resurse oferite de parteneri. Și aceste resurse sunt importante.

În ultimii 4 ani, am beneficiat de sprijin din partea Uniunii Europene. Acest sprijin este de aproximativ 190 de milioane, am beneficiat de sprijin din partea NATO – 41 milioane de euro – și am beneficiat de sprijin bilateral din partea mai multor state. Partenerii care ne-au susținut cel mai mult pentru acest sector sunt: Germania, SUA, România, Polonia, dar și alții, ajutorul cărora îl apreciem foarte mult. Vreau să subliniez că această asistență nerambursabilă este dovadă de încredere, câștigată prin transparență, integritate și seriozitate. Aceste resurse ne demonstrează că nu suntem singuri, iar securitatea noastra contează pentru Europa. Și atunci când vorbim despre resursele pe care le investim în apărare, trebuie să înțelegem că astea nu sunt cheltuieli, ci sunt investiții în pacea și dezvoltarea țării.

Tot în această perioadă a fost aprobată Strategia națională de apărare. A fost ajustat cadrul normativ în vederea asigurării controlului spațiului aerian. Și a fost reorganizată structura Armatei Naționale. Au apărut subdiviziuni noi, cum ar fi subdiviziunea pentru atacurile electronice, apărarea cibernetică și comunicarea strategică.

Au fost achiziționate sisteme de apărare antiaeriană, sisteme anti-dronă și altele.

Priorități pentru 2026 în acest domeniu:

– În primul rând, pentru monitorizarea deplină a spațiului aerian nu este suficient să avem un radar modern, este nevoie de mai multe. În 2026 vom primi încă un radar achiziționat din ajutorul nerambursabil al UE.

– Vom continua să investim în mijloace de apărare aeriană în special pentru a contracara drone care intră ilegal în spațiul nostru. Aceste drone amenință casele noastre, economia noastră, liniștea noastră.

– Vom continua să investim în modernizarea infrastructurii pentru a oferi cele mai bune condiții de serviciu pentru apărătorii noștri.

– Vom continua proceselor de aliniere la standardele occidentale pe tot spectrul domeniului militar.

– Și vom dezvolta parteneriate noi cu țări care promovează pacea.

Următoarea prioritate, care este mai nouă pe agenda noastră, dar care este extrem de importantă, ține de siguranța copiilor

Trebuie să ne îngrijim de ce lume le lăsăm copiilor noștri, dar trebuie să ne îngrijim și de sănătatea copiilor noștri.

Astăzi, aproape orice copil și adolescent trăiește și online sau unii – chiar mai mult online. Există studii care arată un fapt dur: adolescenții care stau peste 3 ore pe zi pe platforme de comunicare au risc dublu de simptome de depresie și anxietate. Și această intensitate crește. Noaptea devine tot mai mult timp de ecran. Viața reală, socială, cu prieteni, colegi, familie, cu mici conflicte sociale și dezvoltarea capacităților de soluționare a lor, de dialog este treptat înlocuită de o viață în rețea, neautentică, fără prezență fizică, fără relații autentice.

Mesajul meu este simplu: Nu trebuie să dăm vina pe copii pentru lumea în care cresc. Adulții modelează mediul. Adulții stabilesc regulile. Adulții construiesc sprijin.

Este imperativ să punem un accent mai mare pe sănătatea copiilor și tinerilor. Ne vom concentra pe trei dimensiuni care se alimentează reciproc: sănătatea mintală în era digitală, prevenirea consumului de droguri, reducerea factorilor de risc pentru sănătatea copiilor.

De ce este urgent să abordăm aceste probleme în Moldova?

Statisticile nu arată bine:

În 2024 s-au raportat peste 1.700 cazuri de bullying, iar în 2025 numărul lor a crescut și mai mult.

În 2024, 12,7% dintre adolescenții de 13 la 15 ani foloseau țigări electronice.

În 2024, autoritățile au luat în evidență 14.233 copii aflați în situație de risc.

Aceste cifre sunt un semn de alarmă. Și s-ar putea să nu ne demonstreze toată drama situației. Copiii noștri se confruntă cu violență între ei, cu dependențe care încep devreme și cu vulnerabilitate socială în creștere. Dacă nu acționăm ferm acum, riscăm să normalizăm aceste probleme și să pierdem generații.

Ce spun datele despre presiunea digitală

Anxietatea legată de telefon. Un studiu arată că 43% dintre elevii din statele OECD raportează anxietate când telefonul nu este aproape, iar acești elevi au în medie cu 9 puncte mai puțin la testele PISA. De aceea, igiena digitală devine o măsură de educație și sănătate publică.

Componenta droguri: trebuie să intervenim înainte să fie prea târziu

Datele Proiectului european de cercetare în școli privind consumul de alcool și alte droguri (ESPAD) pentru Moldova arată, pentru 2024, 2,5% consum de cannabis pe durata vieții și 2,4% pentru alte droguri ilicite decât canabisul. Promovarea se mută online, iar piața se schimbă rapid. Datele arată că drogurile sunt deja o realitate, iar online-ul le face mai accesibile, de aceea prevenția timpurie trebuie să fie prioritate națională.

Componenta a treia, sănătate fizică: aceiași factori afectează și sănătatea fizică

Studiul Inițiativei europene privind supravegherea dezvoltării fizice la copii (COSI) arată că 20,7% dintre elevii de clasa I au exces ponderal și 8,8% au obezitate.

În 2025, aproximativ 142 de mii de persoane erau la evidență cu diabet, dintre care peste 700 sunt copii.

Riscurile cresc de la vârste mici. Un procentaj mare de copii intră în școală deja cu exces ponderal sau obezitate. Asta înseamnă că trebuie să ne concentrăm pe alimentație sănătoasă și pe promovarea activităților în aer liber.

Ce ne propunem să facem în acest an: care sunt măsurile concrete și campaniile pe care vrem să le susținem?

Avem nevoie de un program național de bunăstare mintală în era digitală și siguranță online, sub egida Președinției, împreună cu Guvernul, școlile, autoritățile locale și societatea civilă. Trebuie să găsim împreună – statul, familia, școala – cum creștem integrarea socială, pregătirea pentru viața reală și pentru viitor a copiilor, în același timp limitând dependența de rețele și lumea online. Copiii au nevoie de ajutorul nostru ca să navigheze această lume diferită de cea în care am crescut noi.

Trebuie să insistăm pe protecție pentru minori direct în modul cum sunt construite platformele digitale, cum sunt setați algoritmii, cum se raportează pentru conținutul dăunător, cum se verifică vârstă celor care participă sau își trăiesc viața pe online, să se limiteze funcțiile care împing folosirea compulsivă. Aici trebuie să avem discuții cu platformele sociale, un lucru care nu este simplu pentru o țară mai mică ca Republica Moldova. Dar tocmai de asta vom încerca să folosim platformele pe care ni le oferă instituțiile internaționale ca să promovăm aceste cerințe.

Trebuie să introducem igienă digitală în școli: cu sesiuni scurte, practice, repetate, cu protocol simplu pentru incidente online, cu roluri clare pentru școală și familie.

Și să consolidăm accesul rapid la ajutor: linie națională de asistență și chat anonim pentru adolescenți, moduri de comunicare conectate cu instituțiile responsabile din sănătate, educație și protecție socială. Aceste lucruri urmează să le punem în discuție și să identificăm soluții împreună cu toți actorii interesați de acest subiect important.

Un alt domeniu prioritar de acțiune este lupta împotriva corupției și reforma justiției. Chiar dacă nu sunt prerogative directe ale Președinției, dar pentru că lupta împotriva corupției ține de securitatea națională, vom continua să monitorizăm, să supraveghem și – atunci când lucrurile nu merg bine – să abordăm subiecte care țin de reforma justiției.

Aceste priorități sunt importante și în contextul agendei de integrare europeană. În ultimii ani au fost luate mai multe măsuri, măsuri complexe și ambițioase, unele cu rezultate mai bune, altele pe care încă trebuie să se muncească și să se demonstreze aceste rezultate. Dar este important sa ajungem sa construim un sistem în care are încredere societatea noastră, un sistem care funcționează conform practicilor europene și un sistem care să asigure dreptate tuturor cetățenilor.

A 5-a dimensiune de activitate pentru noi în acest an ține de diasporă și spun asta pentru că Președinția are un rol important în politica externă pentru a promova interesele cetățenilor noștri care locuiesc peste hotare, așa cum am făcut-o și până acum prin negocierea și promovarea acordurilor bilaterale pe diferite dimensiuni: protecție socială, recunoașterea permiselor de conducere și multe altele. Respectiv, vom continua activitatea în această direcție.

Suntem interesați să participăm la efortul Guvernului de a face mai ușoară revenirea acasă a concetățenilor noștri.

Am avut o discuție de curând și așteptăm ca Guvernul să vină cu propuneri concrete cum să facă mai prietenoasă și mai atractivă revenirea concetățenilor noștri acasă. Cred că Guvernul trebuie să analizeze mai serios profilul oamenilor care continuă să plece.

Și înțelegem cu toții că cel mai important lucru pe care îl putem face ca moldovenii să nu mai plece este să reușim să demonstrăm o masă critică de progrese pe toate domeniile: sănătate, educație, mediul de afaceri, reforma justiției, calitatea infrastructurii, pentru că acestea sunt lucrurile care contează pentru oameni și doar atunci când vom avea suficient progres în realizarea acestor lucruri, atunci vom putea reduce semnificativ numărul celor care vor să plece.

Dar, oricum este loc să analizăm și să vedem dacă sunt acțiuni mai specifice, mai concrete pe care le putem întreprinde acum, așa încât să obținem rezultate mai bune și să reducem numărul celor care pleacă. Chiar dacă înțelegem că unul dintre factorii care determină oamenii să plece este și incertitudinea pe care o creează războiul Rusiei în Ucraina și aici nu putem să rezolvăm noi problema.

În relația cu concetățenii noștri de peste hotare, ne propunem să îi implicăm mult mai serios în efortul de promovare a Republicii Moldova în statele membre ale Uniunii Europene. E nevoie de un efort mare susținut, așa încât cetățenii statelor membre ale UE sa ne cunoască, să ne îndrăgească și să susțină la momentul potrivit decizia de ratificare a acordurilor de aderare Republicii Moldova la UE. Și noi credem că comunitățile noastre din statele membre care deja și-au creat o imagine foarte bună prin munca onestă și modul în care s-au integrat în acele societăți – ele pot face și mai mult pentru ca să reușim sa crestem credibilitatea țării noastre în statele UE.

Vom urmări și eforturile Guvernului care țin de îmbunătățirea asistenței consulare sau serviciilor consulare care sunt oferite în diferite state.

Aceste 5 domenii de activitate vor fi cele mai importante, vor ghida activitatea mea și ale colegilor mei, aici la Președinție.

În concluzie,

Astăzi am vorbit deschis despre o lume care se schimbă rapid și despre provocări pe care nu le putem ignora.

Știu că aceste realități pot crea neliniște. Anxietatea, frica de ziua de mâine, incertitudinea afectează viața fiecăruia dintre noi.

Dar datoria mea este să spun lucrurilor pe nume, mai ales în asemenea momente.

Este firesc să ne întrebăm ce putem face noi, ca societate, precum și ce poate face fiecare dintre noi, când se întâmplă atâtea în lume?

În primul rând să ne amintim că nu suntem singuri. Avem parteneri de încredere. Promovăm o politică externă echilibrată, previzibilă și responsabilă.

Și înțelegem că trebuie să insistăm cu și mai multă râvnă pe integrarea europeană. Integrarea europeană este ancora noastră de siguranță în fața unui viitor incert.

Întreaga clasă politică trebuie să înțeleagă că orice abatere de la acest drum ne pune în pericol libertatea, pacea, bunăstarea.

Trebuie să ne consolidăm statul din interior. Instituțiile trebuie să devină mai eficiente, mai respectuoase cu oamenii, mai chibzuite cu banul public.

Dar cel mai important este ca, indiferent ce decizii iau cei care astăzi sunt mari și puternici, noi toți să rămânem oameni.

Să avem curajul de a nu renunța la valorile noastre. Dimpotrivă, să ne călăuzim mereu de valorile neamului nostru: buna cuviință, hărnicia, cinstea și grija pentru aproapele nostru. Fiecare dintre noi contează.

Să ne facem în fiecare zi treaba la locul de muncă – pentru că doar prin muncă cinstită se poate construi bunăstare durabilă.

Să ne plătim corect taxele și contribuțiile, ca să putem construi școli pentru copiii noștri și ca să putem plăti pensii pentru bunicii noștri.

Să arătăm respect unii altora și să nu întoarcem capul la nevoile celor din jur.

Să nu consumăm mai mult decât avem nevoie: să economisim energie, să evităm risipa de orice fel.

Să ne îngrijim de sănătatea noastră și să ne protejăm apele și pădurile.

Să ne concentrăm așadar pe ceea ce contează cu adevărat, pe ceea ce este trainic, pe ceea ce lăsăm în urmă.

Să nu uităm: înaintașii noștri au trecut și ei prin vremuri complicate – și au rezistat cu demnitate, cu capul sus.

Cu aceeași demnitate, cu aceeași busolă morală, mergem înainte și noi.

Să ne păstrăm încrederea fără a ne amăgi, să fim vigilenți fără a trăi cu frică și să rămânem uniți în jurul responsabilității pentru binele comun.