Curtea de Conturi, apreciată pentru progresele în consolidarea auditului public extern în contextul integrării europene

Curtea de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) a fost reprezentată de Violeta Balan, șefa Direcției relații externe, integrare europeană și comunicare la evenimentul de lansare a Raportului de monitorizare independentă nr. 2 „Evaluarea progresului Republicii Moldova în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind Clusterul „Elementele fundamentale” în contextul aderării la Uniunea Europeană”.

Evenimentul a fost organizat astăzi, 29 iulie, de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, raportul fiind lansat în cadrul unei platforme de dialog larg, ce a reunit reprezentanți ai autorităților publice, societății civile, partenerilor de dezvoltare și mass-media.

Documentul oferă o analiză detaliată și independentă a societății civile a modului în care Republica Moldova implementează recomandările formulate de Comisia Europeană în procesul de aderare la Uniunea Europeană, în special în domeniile incluse în Clusterul 1 „Elementele fundamentale”.

Viceprim-ministra pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, prezentă la eveniment, a exprimat aprecierea față de contribuția valoroasă a societății civile în procesul de integrare europeană și a reafirmat determinarea Guvernului de a continua implementarea reformelor necesare.

Potrivit evaluării experților, Republica Moldova a obținut un scor general de 3,2 din 5 puncte, reflectând un progres moderat, cu realizări notabile, dar și cu domenii unde ritmul reformelor trebuie accelerat. Raportul aplică un sistem de evaluare prin punctaj pentru a reflecta nivelul de implementare a recomandărilor, evidențiind că domeniile securității și controlului financiar se situează în fruntea clasamentului, în timp ce domenii precum achizițiile publice și libertatea de exprimare continuă să întâmpine dificultăți semnificative.

Raportul pune în evidență progresul realizat în domeniul controlului financiar public, evaluat cu un scor mediu de 3,8 din 5 puncte, ceea ce indică că, deși au fost făcute progrese, mai există spațiu semnificativ pentru consolidarea și modernizarea acestui sector esențial pentru buna guvernare și transparența utilizării resurselor publice.

În context, a fost analizată situația privind implementarea celor două recomandări esențiale care vizează Curtea de Conturi, evidențiind atât progresele notabile obținute de instituție, cât și provocările cu care se confruntă instituția în efortul său de reformare și aliniere la standardele europene.

Cu referire la prima recomandare, raportul subliniază implementarea cu succes a Strategiei de dezvoltare a Curții de Conturi, apreciată cu un scor înalt de 4,5 din 5 puncte. Astfel, în anul 2024 au fost planificate 52 de acțiuni menite să consolideze capacitățile instituției, iar nivelul de implementare a acestora a constituit peste 90%, cele mai importante dintre ele vizând dezvoltarea cadrului normativ și metodologic, creșterea impactului activității de audit și adaptarea practicilor la standardele internaționale.

Curtea de Conturi a aprobat Ghidul revizuit privind sistemul de management al calității, care impune stabilirea unor obiective clare și efectuarea unor evaluări riguroase ale riscurilor aferente activității de audit. Totodată, instituția și-a conturat o Strategie de audit pentru perioada 2025-2027, care vizează concentrarea pe domenii cu impact major pentru societate, precum și utilizarea eficientă a resurselor publice și monitorizarea riguroasă a politicilor publice. De asemenea, au fost actualizate manualul auditului performanței și ghidul privind auditul conformității, care urmează a fi testate pentru a asigura o implementare optimă.

Un alt aspect esențial al reformei îl reprezintă eforturile Curții de Conturi de a crește capacitățile funcționale prin alocarea de personal specializat exclusiv pentru auditurile complexe și multidimensionale, ceea ce permite o analiză aprofundată și o evaluare eficientă a utilizării resurselor bugetare. În plus, participarea constantă a reprezentanților Curții la grupurile de lucru instituite pentru coordonarea procesului de integrare europeană, precum și la dezbaterile publice pe teme strategice, indică o implicare susținută și o deschidere pentru dialogul cu toate părțile interesate.

Raportul atrage atenția și asupra unor constrângeri care afectează activitatea Curții de Conturi. Instituția se confruntă cu o autonomie financiară limitată, ceea ce îngreunează gestionarea eficientă a resurselor necesare pentru realizarea misiunilor sale. De asemenea, există un deficit semnificativ de personal calificat, iar fluctuațiile de personal sunt cauzate, în parte, de condițiile salariale neconcurențiale în raport cu complexitatea atribuțiilor. Nivelul implementării recomandărilor de audit necesită o îmbunătățire, iar comunicarea și cooperarea cu entitățile auditate și organele de drept rămâne a fi o prioritate.

În al doilea rând, Raportul examinează implementarea recomandării privind asigurarea independenței Curții de Conturi din punct de vedere organizatoric, funcțional și financiar, acordând un scor de 4 din 5 puncte. În acest sens, anul 2024 a adus modificări legislative care permit Curții de Conturi să aprobe propriile state de personal, măsură ce a fost implementată efectiv în februarie 2025 prin adoptarea unei noi structuri organizatorice. Aceasta reprezintă un pas important spre consolidarea independenței instituției.

În ceea ce privește independența financiară, Curtea de Conturi a inițiat împreună cu Ministerul Finanțelor un proces legislativ pentru modificarea cadrului legal ce reglementează organizarea și funcționarea sa, astfel încât bugetul să fie aprobat de Parlament. Acest demers urmărește să întărească autonomia instituției în administrarea propriilor resurse.

Totuși, raportul semnalează necesitatea unei alinieri mai clare la bunele practici europene pentru recunoașterea și respectarea independenței Instituției Supreme de Audit. Independența financiară nu este încă absolută, ceea ce limitează implementarea priorităților strategice și afectează capacitatea Curții de a atrage și păstra personal calificat, în condițiile actuale ale cadrului salarial. De asemenea, în opinia experților societății civile, instituția rămâne vulnerabilă în fața intervențiilor politice, în special în domeniul gestionării resurselor și al programului anual de audit, iar competențele sale sunt restrânse, neacoperind în totalitate anumite autorități cu impact major economic și social.

Prioritățile identificate de societatea civilă pentru perioada următoare vizează creșterea independenței organizaționale și funcționale, inclusiv prin eliminarea influențelor politice în stabilirea priorităților de audit și în procesul de numire a membrilor Curții de Conturi. Totodată, se impune promovarea și adoptarea unor prevederi legale care să garanteze independența financiară deplină a instituției, astfel încât aceasta să-și poată îndeplini în mod eficient și imparțial rolul său esențial în controlul public financiar.

Pentru mai multe detalii, raportul complet poate fi consultat pe pagina oficială a Euromonitor.md.