Începutul campaniei electorale reflectat în raportul Promo-LEX

Asociația Promo-LEX a prezentat astăzi cel de-al treilea raport al Misiunii de observare (MO) a alegerilor prezidențiale și referendumul republican constituțional din 20 octombrie, care conține constatările din perioada 18 septembrie – 1 octombrie. Raportul reflectă în principal începutul campaniei electorale, cadrul legal relevant acestui proces, prestația competitorilor electorali, dar și activitatea organelor electorale orientate spre pregătirea alegerilor din 20 octombrie.

Cadrul legal. MO Promo-LEX constată lipsa unui cadru legal explicit în contextul comasării scrutinelor, a particularităților desfășurării campaniilor electorale pentru două scrutine paralele și a implicării în campanie a subiecților neînregistrați pentru unul dintre aceste scrutine. Astfel, candidații independenți la alegerile prezidențiale și grupurile de inițiativă sunt plasați într-o poziție inegală, deoarece legislația nu le acordă aceleași drepturi ca și partidelor politice sau blocurilor electorale înscrise în calitate de competitori electorali în ambele scrutine.

De asemenea, deși au fost introduse reglementări legale care să sancționeze implicarea cultelor religioase în campania electorală, cazuri de agitație electorală desfășurate de reprezentanții acestora au fost observate și în cadrul acestor alegeri. În 2016, Curtea Constituțională a stabilit clar că implicarea cultelor religioase în alegeri încalcă Constituția.

MO Promo-LEX recomandă reprezentanților cultelor religioase să se abțină de la desfășurarea activităților de agitație electorală. În același timp, Poliția ar trebui să examineze și să sancționeze în mod eficient cazurile de implicare a cultelor religioase în activitățile de agitație electorală.

Organele electorale și administrația publică. În perioada monitorizată, Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat 106 hotărâri și a acreditat 527 observatori, dintre care 425 naționali și 102 internaționali. La nivel local, consiliile electorale (CECE) au funcționat bine, cu unele excepții. În trei CECE au fost efectuate modificări în componența nominală a membrilor. A fost înregistrat câteva acțiuni de intimidare a funcționarilor CECE.

O situație aparte a avut loc în cadrul CECE nr. 38, care a constituit doar două din cele cinci birouri electorale ale secțiilor de votare stabilite de CEC în Federația Rusă. Amintim că, CEC este singura instituție care poate decide numărul secțiilor constituite peste hotare, în comunicare cu MAE. MO Promo-LEX consideră că MAE și CECE nr. 38 trebuie să se conformeze prevederilor legale și hotărârilor CEC în vederea implementării în termen a acțiunilor de organizare a alegerilor în străinătate.

Litigii electorale. Capitolul privind litigiile electorale menționează contestații depuse la CEC și CECE referitoare la încălcări ale legislației, precum utilizarea resurselor administrative, donații, implicarea minorilor în campanie și agitația electorală neconformă. Termenele de soluționare a contestațiilor au fost respectate în cadrul CEC.

În adresa instanțelor de judecată au fost înaintate opt acțiuni, care au vizat excluderea formațiunii politice din lista partidelor cu drept de  participare la alegeri, constituirea secțiilor de votare, refuzul de înregistrare în calitate de persoană de încredere. Acestea au fost examinate de către instanţele de judecată într-un termen ce a variat de la 2 la 10 zile, termenul legal de soluționare fiind depășit în două cazuri.

Desemnarea și înregistrarea competitorilor electorali. După verificarea semnăturilor, 11 candidați au fost înregistrați, dintre care cinci independenți, cinci susținuți de partide și unul de un bloc electoral. Igor Munteanu a fost respins pentru lipsa semnăturilor valabile. Per total, 14% dintre semnături au fost invalidate, un procent mai mic față de scrutinul anterior. Comparativ cu scrutinul prezidențial din 2020, numărul total de candidați a crescut, iar ponderea femeilor care candidează a ajuns la 36%.

În cadrul referendumului constituțional, 15 participanți au fost înregistrați, majoritatea susținând opțiunea „DA”.  Trei cereri de înregistrare ca participant au fost respinse din motive procedurale.

Prestația competitorilor electorali. În primele zece zile de campanie, Promo-LEX a observat cel puțin 792 de activități de promovare a concurenților electorali și a referendumului constituțional. Cele mai multe activități au fost organizate de PAS și Maia Sandu, urmați de Alexandr Stoianoglo (PSRM) și Renato Usatîi. Chișinău a fost orașul care a găzduit cele mai multe evenimente (16%), urmat de Bălți și alte regiuni. PR/BP Victorie a promovat întâlniri electorale în canale închise și a stimulat prin remunerarea participanților organizarea protestelor anti-referendum/anti-UE.

Publicitatea electorală a fost observată în cel puțin 1.404 cazuri, cele mai frecvente forme fiind materialele de vizibilitate și materialele de informare tipărite. PAS și Maia Sandu au fost lideri și în utilizarea publicității electorale. Totodată, s-au raportat 32 de cazuri de utilizare abuzivă a resurselor administrative, majoritatea vizând PAS și Maia Sandu (PAS). Alte aspecte urmărite au inclus transportarea organizată a alegătorilor la evenimentele electorale, implicarea cultelor religioase și acte de corupere a alegătorilor.

În perioada monitorizată au fost semnalate cazuri de oferire de bunuri și alimente în schimbul participării alegătorilor la evenimente electorale, fiind vizat BP Victorie.

La fel, au fost raportate presupuse acte de intimidare a competitorilor. Doi reprezentanți ai PCRM au fost reținuți în timp ce distribuiau flyere cu opțiunea NU la referendum, acestea fiindu-le confiscate fără explicații clare. De asemenea, candidatei Irina Vlah i s-a blocat accesul la o locație de campanie de către forțele de ordine.

Finanțarea alegerilor și a campaniei electorale. Veniturile raportate de candidații la alegerile prezidențiale, în perioada 20-30 septembrie 2024, au totalizat aproape 13 milioane de lei, majoritatea provenind din fonduri ale partidelor politice. Maia Sandu, Alexandr Stoianoglo și Renato Usatîi sunt candidații care au raportat 89% din veniturile totale. În cazul referendumului, doar PAS a raportat venituri, acestea provenind din alocații de la bugetul de stat și donații.

Cheltuielile totale raportate au fost de peste 8,3 milioane de lei, dintre care 90% au fost declarate de trei candidați – Maia Sandu, Renato Usatîi și Alexandr Stoianoglo. Cele mai mari cheltuieli au fost în principal pentru materiale promoționale și pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare. În contextul referendumului, PAS a declarat cheltuieli de peste 1,2 milioane de lei, în special pentru materiale promoționale și organizarea de activități electorale.

Monitorizarea civică a finanțării campaniei electorale de către Promo-LEX a relevat discrepanțe între cheltuielile estimate și cele declarate de competitorii electorali. Observatorii au estimat costuri pentru diverse activități, precum recompensarea voluntarilor, materiale promoționale, și publicitate online, utilizând prețuri minime de piață.

Pentru campania prezidențială, cheltuielile neraportate au fost estimate la peste 2,2 milioane lei, cele mai mari fiind pentru materiale promoționale (88%). De asemenea, s-au identificat discrepanțe legate de recompensarea agitatorilor, organizarea evenimentelor și transport. Candidații cu cele mai mari cheltuieli neraportate au fost Alexandr Stoianoglo (PSRM), Vasile Tarlev (PPVM) și Irina Vlah (CI).

În contextul referendumului constituțional, cheltuielile neraportate au însumat peste 1,1 milioane lei. Acestea s-au concentrat pe materiale promoționale (50%), publicitate pe rețele sociale (23%) și transport (17%). Participanții la referendum în cazul cărora au fost estimate aceste cheltuieli sunt PR/BP Victorie, PCRM, PAS și MAN.

Discursul de ură și instigare la discriminare. În perioada 9 – 22 septembrie 2024, au fost raportate cel puțin 14 cazuri de discurs de ură, majoritatea având loc în context politic și electoral. Între acestea, 6 cazuri au fost legate direct de alegerile electorale, având peste 134.000 de vizualizări și 368 de distribuiri. Au fost identificate și manifestări de discriminare prin asocieri negative între politicieni și probleme de sănătate mintală, precum și mesaje sexist și homofob.