Expert: Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953. Ultima dată când au fost înregistrate atât de puține nașteri a fost cu 180 de ani în urmă, analiză

Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953. În ultimii trei ani, a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria țării. Fiecare al patrulea moldovean are peste 60 de ani. Ultima dată când Republica Moldova a înregistrat atât de puține nașteri, precum în 2023, a fost cu 180 de ani în urmă. În 2022, vârsta medie a unei mame la prima naștere era de 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani. În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani. În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. După 2029, mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării. „În viitorii zece ani, situația demografică a țării se va înrăutăți și mai mult”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, vineri, 28 iunie, în cadrul emisiunii săptămânale „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, populația Republicii Moldova la 01.01.2024 era de 3 milioane (mln) 954 de mii de oameni. Dacă în 2020 populația era puțin peste 4 mln, a început să coboare sun 4 mln din 2021. În prezent, din cei 3 mln 954 de mii de moldoveni, pe malul drept al Nistrului sunt 3 mln 494 de mii, în regiunea separatistă transnistreană – 460 de mii. În țară, la 01.01.2024, erau 2 mln 423 de mii, iar peste hotare-1 mln 70 de mii. Alții circa 100 de mii vin și pleacă în decursul unui an.

Populația Republicii Moldova aflată în țară. Potrivit expertului, în 1953 în țară erau 2,7 mln de locuitori; în 1960 – 2,9 mln; 1970 – 3,5 mln; 1980 – 3,9 mln; 1991 – 4,3 mln, dintre care 3,6 mln în dreapta Nistrului, iar 731 de mii-malul stâng; 2000 – puțin peste 4 mln: 3,4 mln-dreapta Nistrului, iar 587 de mii-malul stâng; 2010 – 3,3 mln: 2,9 mln-malul drept, iar 380 de mii-cel stâng; 2020 – 2,9 mln: 2,6 mln-malul drept, iar 312 mii-malul stâng; 2024 – 2,7 mln: 2,4-malul drept, iar 297 de mii-malul stâng. „Populația Republicii Moldova a ajuns la nivelul anului 1953, s-a dus cu 70 de ani în urmă”, a spus expertul.

Migrația populației peste hotare. Veaceslav Ioniță declară că în perioada 1991/1995 au migrat 142 de mii de moldoveni; între 1996/2000 – au plecat alții 192 de mii, iar numărul celor plecați a atins cifra de 334 de mii. Între 2001/2005 au plecat alții 201 mii, iar numărul celor plecați a ajuns la 535 de mii. Între 2006/2010 au mai plecat 96 de mii de moldoveni, iar numărul celor plecați era de 630 de mii. Între 2011/2015 – au plecat alții 97 de mii, iar numărul lor a ajuns la 728 de mii. Între 2016/2020 – 175 de mii s-au dus, iar numărul lor a ajuns la 902 mii. Între 2021/2023 – 168 de mii s-au dus, atingând cifra de 1 milion 70 de mii de oameni, plus circa 100 de mii care vin și pleacă de câteva ori pe parcursul unui an.

Emigrația populației din Republica Moldova (media anuală). Economistul afirmă că în perioada 2001/2005 – a emigrat 1,53% din populația Republicii Moldova; între 2006/2010 – 0,83%; 2011/2015 – 0,72%; 2016/2020 – 1,45%; 2021-2023 – 2,65%. „În ultimii trei ani s-a înregistrat cel mai înalt ritm de migrație din istoria Republicii Moldova. În prezent, viteza de emigrație este de două ori mai mare decât în oricare altă perioadă din istoria Republicii Moldova”, a afirmat economistul.

Populația pe grupe de vârstă din țară și stabilită peste hotare. Potrivit economistului, până la 17 ani, în țară sunt 509 mii de persoane, iar peste hotare – 110 mii  sau 17,8%. Cu vârsta de 18-29 de ani, în țară sunt 280 de mii, iar peste hotare – 213 mii  sau 43,2%. 30-44 de ani: în țară – 546 de mii, peste hotare – 403 mii sau 42,5%; 45-59 de ani: în țară – 478 de mii, peste hotare – 191 de mii sau 28,6%; peste 60 de ani: în țară – 611 mii, peste hotare – 102 mii sau 14,3%). „Avem o migrație sporită a celor tineri. În următorii ani, numărul lor va fi mai mare peste hotare, decât în țară. Cel mai mare grup care se află în țară, sunt persoanele de peste 60 de ani”, potrivit economistului.

Vârsta medie a celor aflați în țară. Analistul economic menționează că în 1959, vârsta medie a celor din țară era  de 27,5 ani; în 1970 – 29,4 ani; 1980 – 31,2 ani; 1990 – 31,8 ani; 2000 – 33,5 ani; 2010 – 36,3 ani, 2020 – 39,3 ani; 2024 – 41,1 ani. „În ultimii patru ani, vârsta medie a populației aflată în țară a îmbătrânit cu patru ani. Acest lucru va fi o presiune enormă pe sistemul de pensionare moldovenesc. Practic nu avem tineri, avem doar populație în vârstă. Tinerii au migrat spre țările dezvoltate, care au, la fel, o îmbătrânire a populației, dar la ei au plecat tinerii noștri și nu există această presiune socială. În Republica Moldova, tinerii pleacă, numărul celor vârstnici crește, iar forța de muncă este slabă. Riscăm să intrăm într-un colaps și nu vom reuși să facem față provocărilor”, a menționat analistul economic.

Tinerii din Republica Moldova de la 23 la 35 de ani. În 2014, afirmă expertul, Republica Moldova avea 846 de mii de tineri de la 23 la 35 de ani, dintre care 599 de mii în țară, iar 247 de mii – peste hotare. În 2016 – 852 de mii: 593 de mii-în țară, iar 259 de mii-peste hotare; 2018 – 842 de mii: 554 de mii-în țară, iar 288 de mii-peste hotare; 2020 – 814 mii: 508 mii-în țară, 306 mii-peste hotare; 2022 – 760 de mii: 460 de mii-în țară, iar 300 de mii-peste hotare; 2024 – 696 de mii: 381 de mii-în țară; 315 mii-peste hotare; 2026, estimativ – 628 de mii: 312 mii-în țară, 317 mii-peste hotare. „În ultimii patru ani, numărul tinerilor moldoveni a scăzut cu 130 de mii în interiorul țării și a crescut cu 10 mii în exterior. În 2026, numărul tinerilor plecați va fi mai mare decât al celor aflați în țară. Primul factor este migrația masivă, iar al doilea, este natalitatea în scădere avansată”, a afirmat expertul.

Sporul natural al populației. Veaceslav Ioniță a declarat că între 1996/2000 s-au născut cu 9 mii de copii mai puțin decât numărul persoanelor decedate; între 2001/2005 – s-au înregistrat cu 26800 nașteri mai puține decât decese; 2006/2010 –cu 18100 de nașteri mai puține decât decese; 2011/2015 – au fost cu 1600 de nașteri mai multe față de numărul deceselor; 2016/2020 – s-au născut cu 15800 de copiii mai puțini decât decesele înregistrate; 2021/2023 – au fost cu 35100 de nașteri mai puține față de numărul deceselor. „Timp de 25 de ani, s-au născut cu 95100 de persoane mai puține decât au murit. Până în 1995 se nășteau mai mulți decât mureau. După 1996, în toată perioadele analizate, natalitatea a fost negativă, cu excepția anilor 2011/2015. În ultimii trei ani a fost înregistrat cel mai negativ spor natural din istoria Republicii Moldova. Practic avem o natalitate la pământ”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Coeficientul de îmbătrânire al populației. Economistul susține că în 1970, ponderea persoanelor cu vârsta de 60 de ani și mai mult era de 9,7%; 1980 – de 10,7%; 1990 – 12,8%; 2000 – 13,6; 2010 – 14%; 2015 – 18,1%; 2020 – 21,7%; 2023 – 25,2%. Astfel, fiecare a patra persoană are peste 60 de ani.

Copii născuți în Republica Moldova. Potrivit datelor analizate, în 1845 erau 29 de mii de copii; în 1940 – 65600; 1950 – 103100; 1960 – 86800; 1965 – 66000; 1970 – 69200; 1980 – 79600; 1986 – 94700; 1990 – 77100, dintre care: 66400 pe malul drept al Nistrului, iar 10700-în regiunea separatistă transnistreană; 2000 – 37600: 32600-dreapta Nistrului; 5000-stânga Nistrului; 2015 – 45500: 40500-malul drept, 5000-malul stâng; 2023 – 27100: 24000-dreapta Nistrului, 3100-stânga Nistrului. „Ultima dată, atât de puține nașteri a fost în 1844, cu 180 de ani în urmă”, susține analistul.

Vârsta medie a mamelor la nașterea unui copil. În 1980, vârsta medie a unei mame era de 25,1 ani, iar a unei mame la prima naștere – 22,3 ani. În 1990, vârsta medie a unei mame – 25,3 ani, iar la prima naștere – 22 de ani. În 2000, vârsta medie a unei mame – 24,4 ani, iar la prima naștere – 21,8 ani. În 2010, vârsta medie a unei mame – 25,8 ani, iar la prima naștere – 23,5 ani. În 2020, vârsta medie a unei mame – 28,3 ani, iar la prima naștere – 24,6 ani. În 2022, vârsta medie a unei mame – 28,7 ani, în creștere cu 5 ani față de 1995, iar la prima naștere – 24,8 ani, în creștere cu 4 ani față de acum 30 de ani.

Repartizarea născuților după vârsta mamei. În 1980: 84,9% dintre mame aveau între 20 și 34 de ani, 9,3% – până la 20 de ani, iar 5,7% – 35 și mai mulți ani. În 2000: 77,3% dintre mame aveau între 20 și 34 de ani, 16,9% – până la 20 de ani, iar 5,7% – 35 și mai mulți ani. În 2010: 83,6% aveau între 20 și 34 de ani, 5,9% – până la 20 de ani, iar 15,4% – 35 și mai mulți ani. În 2023: 75,4% – 20 și 34 de ani, 5,8% – până la 20 de ani, iar 18,8% – 35 și mai mulți ani. „În special după 2010, se înregistrează o creștere constantă a vârstei mamelor care au mai mult de 35 de ani”, constată expertul.

Numărul femeilor de vârsta 20-34 ani. În 1980, potrivit lui Veaceslav Ioniță, erau 491 de mii de femei; 1985 – 550 de mii; 1990 – 519 mii; 2000 – 393 de mii; 2010 – 466 de mii; 2015 – 473 de mii, dintre care 343 de mii erau în țară, iar 131 de mii-peste hotare; 2020 – 426 de mii: 273 de mii-în țară, iar 153 de mii-peste hotare. 2024 – 355 de mii: 209 mii-în țară, iar 146 de mii-peste hotare; 2029, estimativ, vor fi 293 de mii, dintre care 145 de mii vor fi în țară, iar 148 de mii-peste hotare. „După 2029 mai mulți moldoveni se vor naște peste hotare, decât în interiorul țării”, potrivit lui Veaceslav Ioniță.

Coraportul dintre copii și persoane în vârstă în Republica Moldova. Analistul economic menționează că în 1960 erau 682 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1970 – 505 copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1980 – 354 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 1990 – 343 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2000 – 253 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2010 – 165 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2020 – 129 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; 2024 – 101 copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani; în 2025, estimativ vor fi 95 de copii de 0-14 ani la 100 vârstnici de 65+ ani. „Anul viitor, numărul copiilor va fi mai mic decât numărul bătrânilor. În viitorii zece ani, situația demografică se va înrăutăți și mai mult. Presiunea socială, presiunea demografică în Republica Moldova este una gravă, dar în prezent este una bună față de ceea ce urmează să fie în următorii zece ani”, crede analistul economic.

Populația stabilită peste hotare. Economistul susține că la alegerile parlamentare din 2010 erau 630 de mii de moldoveni peste hotare; la alegerile parlamentare din 2014 – 709 mii; la alegerile prezidențiale din 2016 – 770 de mii; la alegerile parlamentare din 2019 – 895 de mii, la alegerile prezidențiale din 2020 – 902 mii; iar la alegerile prezidențiale din 2024 vor fi circa 1 milion 120 de mii de moldoveni. Astfel, timp de 4 ani, numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 218 mii. Iar din 2010 și până în prezent, numărul celor plecați peste hotare a crescut cu 490 de mii.

Tineri care pentru prima dată participă la alegerea președintelui/președintei. În 2016 erau 180 de mii de tineri, dintre care 142,4 mii se aflau în țară, iar 37,6 mii-peste hotare. În 2020 – 151 de mii de tineri: 107,2 mii-în țară, iar 43,8-peste hotare. 2024 – 151 de mii: 97,5 mii-în țară, 53,5-peste hotare.

Ponderea tinerilor stabiliți peste hotare. În 2016 – 20,9% dintre tinerii care au mers pentru prima dată să voteze la alegerile prezidențiale se aflau peste hotare; în 2020 – 29%; iar în 2024 – 35,4%.

„Suntem acum loviți de doi factori majori: migrația, în special a tinerilor. Numărul acestora peste hotare se apropie de 45%, iar în 2-3 ani va depăși 50% și numărul tinerilor moldoveni peste hotare va fi mai mare decât al tinerilor aflați în țară; natalitatea. Avem acum cel mai mic număr de copii născuți vreodată în Republica Moldova, iar în câțiva ani, numărul femeilor apte de a naște copii vor fi în mare parte peste hotare. Către 2030, numărul moldovenilor care se vor naște peste hotare va fi mai mare decât al celor care se nasc în țară”, a conchis expertul.