PLDM a sesizat CC asupra a două aspecte. E vizat Guvernul demis!

Deputaţii din fracţiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova s-au adresat Curţii Constituţionale cu sesizarea de a interpreta art. 96 alin.(2), art. 98 alin.(3) şi art.106 din Legea Supremă a Republicii Moldova şi de a exercita controlul constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului din 29 octombrie 2015, prin prisma respectării principiilor statului de drept (art.1 alin.(3) din Constituţie) şi a principiului acţionării cu un înalt grad de responsabilitate a deputaţilor, anunță  Serviciul de presă al Partidului Liberal Democrat din Moldova

 PLDM solicită CC să se expună asupra următoarelor aspecte:

– dacă poate fi demis guvernul prin moţiune de cenzură ce are ca temei pretinse suspiciuni de corupţie care nu au fost probate;

– dacă Parlamentul poate adopta o moţiune de cenzură bazată pe suspiciuni de corupţie faţă de o persoană nominală, ce exercită funcţia de prim-ministru ori membru al guvernului, fără a deţine şi/sau fără a exista informaţii de la organele de urmărire penală privind o bănuială rezonabilă în acest sens.

 Autorii sesizării invocă în context statuările din Hotărârea Curţii Constituţionale nr.4 din 22.04.2013, în cazul examinării unor speţe similare, şi anume:

„[…] 116. Având în vedere aceste aspecte, precum şi consecinţele devastatoare asupra reputaţiei şi imaginii publice, pe care le poate provoca atragerea la urmărire penală sau supunerea unor atacuri mediatice la comandă, Curtea avertizează asupra inadmisibilităţii utilizării ilegale a instituţiilor de drept şi de presă în scopuri politice. Din aceste considerente, Curtea îşi rezervă dreptul de a examina în ultimă instanţă şi cu mare atenţie toate actele date în competenţa sa prin articolul 135 din Constituţie, ce vizează înlăturarea din / numirea în funcţii publice a persoanelor suspectate de acte de corupţie […]”.

 Esenţa sesizării deputaţilor liberal-democraţi vizează, în special, posibilitatea aparent legală şi instituirea „permanentizării” condiţiilor politico-juridice ca parlamentul să poată demite guvernul pentru pretinse şi neprobate suspiciuni de corupţie a prim-ministrului sau a membrilor guvernului, prin exprimarea votului de neîncredere de către legislativ, având ca element de bază o moţiune de cenzură.

 Deputaţii mai invocă şi constatările Instanţei de contencios constituţional în Hotărârea Curţii din 22 aprilie 2015: „faptele descrise în Moţiunea de cenzură, aprobată prin Hotărâre a Parlamentului, sunt confirmate prin informaţii aflate în domeniul public şi scurse/publicate în mass-media, precum şi prin cele obţinute de la organele de urmărire penală.” 

 Astfel, suspiciunile de corupţie urmează a fi  determinate de iniţierea a cel puţin unei proceduri de urmărire penală şi/sau judiciare la nivel naţional pentru a stabili existenţa unei intenţii, în special de corupţie.

 Semnatarii sesizării consideră că este absolut necesar ca Înalta Curte să se pronunţe în detalii asupra celor menţionate mai sus, pentru a exclude crearea deliberată de către subiecţii politici a precedentelor de demitere a puterii executive, doar în baza unor pretinse suspiciuni de corupţie, neprobate de către instituţiile de drept.

 Autorii solicită Curţii Constituţionale examinarea sesizării în regim de urgenţă.

Mihaela Rotari