Curtea de Conturi și Centrul Național Anticorupție au împărtășit bune practici în cadrul unei întrevederi de lucru

Dezvoltarea permanentă a procesului de planificare, precum și elementele necesare sporirii impactului activității de audit public extern pentru îmbunătățirea vieții cetățenilor au fost discutate în cadrul întrevederii reprezentanților Curții de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) cu echipa Centrului Național Anticorupție (CNA), organizată la data de 23 noiembrie.

Curtea de Conturi conștientizează importanța implementării unui sistem coerent de prioritizare a activităților în baza domeniilor cu risc și interes sporit pentru cetățeanul de rând. În acest scop, CCRM își propune să dezvolte capacitățile instituționale de analiză și prelucrare a datelor deschise, precum și mecanismele de identificare a riscurilor și remediere a acestora. În context, au fost inițiate discuții cu Centrul Național Anticorupție, care este organul specializat în prevenirea şi combaterea corupției, a actelor conexe corupției şi a faptelor de comportament corecțional.

Reprezentații CNA, Adriana Cazacu, șefa Direcției evaluare instituțională și  Sergiu Sorbală, șef adjunct al Direcției analitice, au împărtășit bunele practici instituționale aplicate de CNA, privind efectuarea studiilor și analizelor strategice și evaluarea integrității instituționale a entităților publice în baza identificării riscurilor de corupție în cadrul entităților publice, de identificare a agenților publici expuși acestor riscuri şi de analiză a factorilor de risc care le generează.

Schimbul de experiență a vizat abordările, criteriile și factorii de risc identificați atât în activitatea CNA, precum și de către CCRM, fiind determinate mai multe domenii sensibile care sunt cel mai frecvent afectate de nereguli, lacune ale cadrului legal, lipsa sau insuficiența mecanismelor de control, între acestea se regăsesc achizițiile publice, drumurile și infrastructura, sectorul sănătății, etc.

Colaborarea strânsă între cele două instituții, schimbul de experiență și bunele practici au ca scop identificarea domeniilor de interes major pentru cei însărcinați cu guvernarea, cu riscuri înalte de fraudă și corupție, precum și a instituțiilor publice expuse acestor riscuri, întru contribuirea în final la o mai bună gestionare a banului public și eficientizarea guvernării.